Profesorul Nicolae Popa. Sursă foto: UVT

În contextul lansării în dezbatere publică, de către Ministerul Educației și Cercetării, a noilor Planuri-cadru –  la Timișoara va fi mâine a patra dezbatere publică –, președintele Filialei Timiş a Societății de Geografie din România, Nicolae Popa, îi transmite ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, o scrisoare deschisă.

Prin intermediul scrisorii deschise adresate ministrului Educaţiei, Filiala Timiș a Societății de Geografie din România propune următoarea structurare a prezenței geografiei în trunchiul comun la toate profilurile și clasele de liceu:

În clasa a IX-a, Geografie fizică, accentuând asupra categoriilor naturale fundamentale ale mediului și a elementelor de potențial al geosferelor pentru dezvoltarea societății;

În clasa a X-a, Geografie umană, cu analiza conceptelor fundamentale ale sociogeosferei și accent pe problemele induse de dinamica umană actuală la nivel general;

În clasa a XI-a Geografia României, ca prim nivel de integrare regională a dimensiunilor spațiale și funcționale ale geosferelor. Considerăm cunoașterea geografiei României de către liceeni ca o necesitate și o oportunitate de prim rang, am spune chiar ca pe un drept educațional de bază;

În clasa a XII-a, Geografia Uniunii Europene în context regional și global, cu accent pe rolul și poziția UE în dinamica lumii contemporane, de la schimbările globale, la hazardele din antropocen și până la opțiunile fundamentale pe care țările UE le au în față pentru a construi un viitor mai bun pentru cetățenii lor.

“Această structură permite în primul rând formarea unor baze solide pentru cultura generală a elevilor, apoi deschide orizonturi către abordările profesionale mai specializate, date de rezultatele cercetării și tehnologiei zilelor noastre. Prezența disciplinelor geografice în trunchiul comun (indiferent de filieră, profil, specializare) răspunde nevoilor de formare stipulate chiar în documentul care fundamentează propunerea noului plan-cadru”, spune preşedintele Filialei Timiş a Societății de Geografie din România, Nicolae Popa, profesor universitar la Facultatea de Geografie a Universităţii de Vest din Timişoara.

Pe de altă parte, adaugă acesta, nevoia de modernitate și concret în predarea geografiei la liceu poate fi și trebuie să fie sprijinită și de o serie de discipline opționale: “Geografia propune astfel de discipline, fie pentru un mai bun potențial de implicare a tinerilor în asigurarea echilibrelor de mediu și a vieții social-economice locale (la clasele a IX-a și a X-a), fie pentru înțelegerea mai bună a valorilor și tendințelor de evoluție și organizare a lumii la nivel global și regional (în clasele a X-a și XI-a), fie pentru înțelegerea și soluționarea marilor probleme cu care se confruntă omenirea astăzi și în perspectivă, prin integrarea cercetării și tehnologiei moderne în conținuturile predate la geografie (clasele a XI-a și a XII-a). Abordarea detaliată a opțiunilor și conținuturilor urmează să se facă în etapele ulterioare ale optimizării curriculare, prin revizuirea Programei și, în conformitate cu aceasta, a manualelor de geografie.”

Profesorul Nicolae Popa atrage atenţia că mereu a fost nevoie de învățăturile și funcțiile practice ale geografiei: “La începuturi, pentru orientarea în explorarea de noi locuri. Apoi, pentru cunoașterea resurselor noilor regiuni și a condițiilor de populare și valorificare a lor. Mai târziu, pentru înțelegerea diversității lumii și a rolului spațiului (distanței) în articularea creativă a acestei diversități. În ultimul secol, pentru caracterul său integrator, într-o lume dominată de supraspecializare, în care interdisciplinaritatea este mai mult o aspirație decât o realitate. În perspectiva viitorului, pentru viziunea spațială integratoare și pentru capacitatea geografiei de a forma repere multiscalare și diatopice solide, într-o lume dominată de probleme complicate, cu baze teritoriale a căror cunoaștere creează premise de soluționare.”

Preşedintele Filialei Timiş a Societății de Geografie din România subliniază că reușita înnoirii învățământului liceal din România, proces inițiat prin noul plan-cadru, poate fi deplină și benefică doar în măsura în care, în perspectivă, vor fi prevăzute și soluții sustenabile de formare periodică a cadrelor didactice, “astfel încât să existe o upgradare a conținuturilor predate și o racordare a acestora și a metodelor de predare și evaluare la nevoile de perspectivă ale societății.”