Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația LOGS, într-un proiect internaţional de sprijin pentru refugiați şi migranți

Foto: LOGS

Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația LOGS își unesc forțele cu opt organizații europene pentru a ajuta refugiații şi migranții care ajung în Europa. Timp de 30 de luni, acestea își propun să îmbunătățească accesul la serviciile publice pentru imigranții non-europeni din Europa.

 

Inițiativa sub numele ASAP – Accesarea de servicii, diseminarea abordărilor și practicilor este reprezentată de România prin Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația LOGS, la proiect participând şi organizații similare din Italia, Spania, Grecia, Austria și Croația.

Universitatea de Vest din Timișoara, prima instituție academică din sud-estul Europei care a acordat o bursă de studii pentru un refugiat, va coordona o cercetare la nivel European pentru a identifica cu ce probleme se confruntă imigranții non-europeni ajunși în țările europene. Inițiativa va fi urmată de întâlniri între autoritățile și actori instituționali care asistă migranții în Europa, la nivel local și va oferi propuneri de îmbunătățire a accesului la locuințe, locuri de muncă, sănătate și educație pentru migranți. Mai mult, proiectul va realiza schimburi de experiență, metodologii de training și materiale informative între partenerii proiectului și alte organizații care lucrează cu imigranții.

Colaborarea dintre Universitatea de Vest din Timișoara și LOGS este veche, odată cu primele ediții ale Timișoara Refugee Art Festival. Acum colaborarea este la Centrul de Suport Timișoara pentru Ucraina, a cărui activitate este coordonată de LOGS şi Direcția de Asistență Socială a Primăriei Timișoara, având sprijinul câtorva sute de voluntari din Timișoara, o mare parte fiind studenți ai UVT.

„Timișoara este un oraș în care în ultimii doi ani s-a văzut creșterea numărului de migranți,  iar acum, în contextul războiului din Ucraina, împreună cu alte orașe din România Timișoara este pusă în fața unei provocări de a asigura ajutor şi integrare refugiaţilor. Noi credem că aceștia trebuie sa fie întrebați direct ce provocări au și cum cred ei că lucrurile se pot îmbunăţi”, declară prof. univ. dr. Mihaela Tomiță, coordonator proiectul din partea Universităţii de Vest Timișoara.

Foto: LOGS

„România a avut anul trecut o triplare a cererilor de azil față de anii precedenţi. De asemenea, anul 2022 aduce 100.000 de avize de muncă, cel mai mare număr de avize de muncă pentru cetățenii non-EU pentru România. Provocarea crizei din Ucraina cere o evaluare corectă a modului în care România este pregătită să integreze străinii care ajung aici, fie că ne referim la refugiați non-EU sau din Ucraina, fie la muncitori, studenți sau imigranti căsătoriți cu cetățenii români”, declară Flavius Ilioni Loga, de la Asociația LOGS.

96.000 de migranți din state terțe erau înregistrați în România în anul 2021. Cei mai mulți erau originari din Moldova, Turcia, China, Siria şi Nepal. Mai mult de o treime din cetățenii străini își au stabilită rezidență temporară sau domiciliul în București și județul Ilfov, iar peste 5000 au ales județele Constanța, Timiș și Cluj, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Piața forței de muncă a atras, cu precădere străini proveniți din state de pe continentul asiatic, cele mai multe cereri au ca beneficiari cetățeni din Nepal (10448), Bangladesh (8662), Sri Lanka (6799), Turcia (7163), și Pakistan (5731). Cele mai multe solicitări au fost pentru angajatori din București, Ilfov, Constanța, Timiș, Prahova etc.

În 2021 în România au fost depuse 9.591 de cereri de acordare a unei forme de protecție internațională, în creștere cu aproximativ 36% față de aceeași perioadă a anului 2020. Cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan (4260), Siria (1243) și Bangladesh (875), iar cele mai multe cereri au fost înregistrate la centrul regional de la Timișoara. Din numărul total de cereri de azil, în 1.120 de cazuri a fost acordată o formă de protecție.

Proiectul ASAP – Accesarea de servicii, diseminarea abordărilor și practicilor este finanțat prin Fondul Azil, Migrație și  Integrare a Uniunii Europene și are un buget total de peste 760.000 de euro, pentru 30 de luni.

Print Friendly, PDF & Email