Foto: Lucian Muntean

Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, anunţă că intenţionează ca anul acesta să aloce mai mulți bani din bugetul local pentru plantarea de arbori de mari dimensiuni, în mai multe zone din oraș, una dintre ele fiind Piaţa Libertăţii.

„Lucrăm la bugetul pentru anul acesta și unul dintre capitolele la care vor fi alocați mai mulți bani este cel al plantării de arbori, de mari dimensiuni, în mai multe zone din oraș. Este continuarea acțiunii de plantare pe care am început-o în toamna trecută, în câteva cartiere timișorene”, anunţă Dominic Fritz.

Unul dintre locurile în care Primăria are în plan să facă plantări anul acesta, spune edilul, este Piața Libertății care, din cauza unor „amenajări nefericite” le produce trecătorilor disconfort termic în fiecare vară: „În Piața Libertății au fost plantați arbori dintr-o specie altoită, Robinia pseudoacacia Umbraculifera,care nu au nicio șansă să se dezvolte și să crească mai mult decât în prezent. Acest lucru este în complet contrast cu istoria acestei piețe, unde au scăpat de drujbe doar cei doi stejari seculari plantați de Regele Ferdinand I și Regina Maria, dar și asta, datorită voinței timișorenilor. Din păcate, tocmai din cauza intervenției brutale în această piață, arborele plantat de Regina Maria a murit, dorința noastră fiind acum ca acesta să fie transformat într-o operă de artă de către un artist timișorean.”

Arborii de mari dimensiuni vor fi plantați în locul celor existenți astăzi în piață, după ce vir fi refăcute amplasamentele astfel încât acestea să acomodeze arbori de talie mare. „Vom păstra spațiul care este destinat organizării de diverse manifestări culturale, dar vom spori confortul participanților și al trecătorilor”, mai spune Dominic Fritz.

Acesta anunţă că Municipalitatea va reloca arborii pitici în alte zone, unde acest tip de vegetație se pretează: „Reparăm, astfel, greșelile trecutului și creștem calitatea spațiului urban din orașul nostru.”

În replică, fostul primar al Timişoarei, Nicolae Robu – în mandatul căruia din Piaţa Libertăţii au fost scoşi copacii, fiind pavată cu dale roşii în formă concentrică – spune că această piaţă a fost concepută, din 1730, ca piaţă de evenimente, nu piață-parc. „Eu am readus-o la ce a fost gândit să fie de conceptorii ei și am făcut-o  pe de o parte, să-i dau utilitate, iar pe de altă parte, din respect pentru istorie, pentru înaintaşi. Şi, în şase ani, oricine a putut vedea utilitatea ei pentru oraș așa cum este, utilitatea unicității Timișoarei în România cu secvența de trei piețe adevărate adecvate pentru găzduirea de evenimente ca într-o salbă”.

Foto: Eye in the Sky

Vreme de veacuri, de pe la 1400, actuala Piaţă a Libertăţii a fost inima cetăţii. Faţa Pieţei Libertăţii, aşa cum a fost cunoscută ea în ultimii zeci de ani, a prins contur în vremea în care guvernator al Banatului era generalul Florimund Mercy (1666-1734), ne declara, în urmă cu mai mulţi ani, istoricul Florin Medeleţ. În 1727, spunea acesta, spaţiul pe care în 1731 se înălţa clădirea Garnizoanei, a fost eliberat de ruinele marelui bazar turcesc. După 1919, în faţa acestei clădiri, regele Ferdinand a plantat „pomii Unirii”,care au umbrit piaţa.

Pe cealaltă latură a Pieţei Libertăţii se află clădirea ce găzduieşte astăzi Biblioteca Judeţeană. Pe aceeaşi latură, închizând-o, s-a construit, în 1911, Palatul Băncii Agrare. Pe cea dea patra latură a pieţei se află clădirea vechii Primării a oraşului, construită în vremea guvernatorului Mercy, piatra de temelie a acesteia fiind pusă în 1731 – anterior, în perioada stăpânirii turceşti, pe locul acesteia fiind o baie publică.

Edificiul Primăriei Vechi, construit după proiectul arhitectului Pietro del Bonzo, a găzduit vreme de mai bine de jumătate de veac balurile săptămânale ale protipendadei Timişoarei. În 1782 faţada clădirii a fost restaurată, după proiectul arhitectului Iosif Eigner.

La jumătatea secolului trecut, după ce Primăria s-a mutat în actualul sediu, în clădirea din Piaţa Libertăţii au funcţionat un comitet sindical al lucrătorilor din comerţ, un trust de industrie a lemnului, fostul ADAS, o cooperativă, Oficiul de Cadastru şi, mai târziu, Direcţia Agricolă.

În colţul Pieţei Libertăţii, dintre Primărie şi fostul Cazinou Militar, actuală Garnizonă, la începutul străzii Emanoil Ungureanu, s-a aflat până în 1911 Biserica Romano-Catolică a călugărilor franciscani, construită în 1736 şi preluată, în 1788, de călugării piarişti. La demolarea ei, în 1911, la subsol au fost găsite scheletele a 224 de călugări şi ale 32 de soldaţi, reîngropate într-un cimitir al oraşului.

Piaţa Libertăţii în noua înfăţişare a fost inaugurată în decembrie 2015.