Sursă foto: Facebook / Marilen Pirtea

Strategia următorilor patru ani, care va fi o perioadă de post-pandemie, trebuie să constea în învățarea continuă și perfecționarea permanentă, spune deputatul PNL Marilen Pirtea, definind-o ca fiind „un sector al formării pieței muncii pe care merită să-l prioritizăm inteligent”.

Unul dintre mesajele apărute recent în cadrul „Agendei Davos 2021” face referire la iminenta modelare a unei noi piețe a muncii în economia post-pandemică, reaminteşte deputatul liberal Marilen Pirtea: „Punctul central al dezbaterii lansate face referire la estimarea care arată că 50% dintre angajați vor avea nevoie de recalificare până în 2025, datorită noilor nevoi ale unei piețe a muncii în schimbare radicală, ceea ce va duce la o extindere semnificativă a recalificării și perfecționării angajaților.”

Potrivit deputatului PNP, noul Guvern arată, în context, că este receptiv la includerea mai multor teme esențiale ale dinamicii pieței muncii printre prioritățile noului Plan Național de Redresare și Reziliență, care va cuprinde, după cum s-a anunțat până acum, trei domenii prioritare ale educației:

1. Incluziunea socială (cu accent pe reducerea decalajelor dintre rural și urban și asigurarea accesului echitabil la educație);
2. Digitalizarea (proces prin care va crește accesul la o educație de calitate);
3. Calitatea actului educațional (dezvoltarea educației non-formale, pentru a pregăti elevii pentru competențele din viitor, dar și îmbunătățirea învățământului formal).

Devine necesar, adaugă Marilen Pirtea, ca acestor trei domenii prioritare ale educației, care ar urma să fie cuprinse în sectoarele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să le fie alăturate și un domeniu dedicat învățării continue și perfecționării permanente, prin care să fie susținute programele de recalificare, desfășurate în timpul munci, prin intermediul angajatorilor, pentru a întâmpina anticipativ schimbările majore din piața muncii, așteptate în următorii ani.

Cu toate acestewa, atrage el atenţia, adaptarea nu va fi completă doar prin dezvoltarea serviciilor de recalificare și perfecționare, fiind nevoie şi de adaptarea principalelor domenii ale educației superioare, înnoirea și buna acoperire a învățământului superior fiind ținte strategice, de asemenea. „Decalajul României față de media UE, în privința ponderii persoanelor cu pregătire superioară din segmentul de referință 30-34 de ani (cu o pondere de sub 30% în România, față de media UE, de 40%), indică nevoia de reorientare și reformă a strategiilor noastre de dezvoltare, de la strategii de dezvoltare socio-economică dedicate sectoarelor economice primare și secundare, importante și ele, fără îndoială, către strategii de dezvoltare orientate spre sectoarele terțiare: servicii educaționale, de cercetare, pentru industriile creative și de specializare inteligentă, care vor deservi tot mai mult trecerea la economia digitală, industria software, sectoarele cu specializări noi și de nișă din economia reală, iar Planul Național de Redresare și Reziliență este o șansă importantă, binevenită, pentru a susține cu un macro-plan de finanțare aceste direcții ale schimbării educației și pieței muncii”, subliniază deputatul Marilen Pirtea.