Aproape că nu trece nicio iarnă fără să apară cel puţin un caz de deflagraţie de proporţii produsă de defecţiunile de la instalaţiile de gaze naturale. Ultimul pe lista incidentelor de acest fel este cel survenit săptămâna trecută la Călăraşi, unde o persoană a murit, iar alte şase au fost rănite în urma unei explozii la instalaţia de gaze naturale. Partea cea mai spectaculoasă la acest caz este că locatarii de la imobilul afectat de explozie au făcut sesizări repetate, şi la faţa locului a fost prezentă, cu scurt timp înainte de explozie, şi o echipă de intervenţie a distribuitorului de gaze naturale. Situaţii asemănătoare au fost semnalate şi în Timiş în ultimii ani şi, de regulă, nimeni nu a plătit pentru distrugerile materiale, şi nici pentru vărămările corporale grave sau pierderile de vieţi omeneşti.

Un caz dintr-o lungă serie

O persoană a murit, iar alte şase au fost rănite în urma unei explozii produse săptămâna trecută la instalaţia de gaz într-un bloc de locuinţe din centrul municipiului Călăraşi, care a fost distrus de deflagraţie. Revoltător este faptul că locatarii blocului afectat de explozie şi angajaţi ai cafenelei de la parterul clădirii sus­ţin că înainte de producerea deflagra­ţiei, mai mulţi lucrători ai operatorului de distribuţie de gaze naturale, Dis­trigaz, au venit la faţa locului pentru a verifica dacă există scurgeri de gaz, după ce oamenii le-au solicitat inter­venţia. Reprezen­tanţii Distrigaz Sud Re­ţele spun că, în urma primelor cerce­tări, s-a stabilit că explozia de la Călă­raşi s-a produs ca urmare a unei acu­mu­lări de gaze pe instalaţia de utilizare a gazelor natu­rale din interiorul aparta­mentului în care a avut loc deflagraţia.

Echipele Distrigaz Sud Reţele au fost însă sesizate de mai multe ori cu privire la existenţa de miros de gaze pe casa scării din blocul în care s-a produs explozia.

Nu una, ci două echipe de inter­venţie trimise au susţinut că nu au depistat scurgeri de gaze pe casa scării şi nici pe branşamentul blocului sau pe reţeaua de distribuţie din zonă înainte de producerea exploziei. Iar con­sta­tările specialiştilor au fost con­trazise doar de deflagraţia şi in­cendiul care a urmat.

Şi mai comic este că societatea re­aminteşte că exploatarea şi întreţi­nerea instalaţiei de utilizare de gaze naturale revine clienţilor, deşi clienţii nu au voie să intervină în niciun fel la aceste instalaţii.

Deocamdată, Parchetul de pe lân­gă Judecătoria Călăraşi a deschis dosar penal în care se fac cercetări pentru infracţiunile de ucidere din culpă, vă­tămare corporală din culpă şi distru­gere. Nu se ştie însă cine e titularul respectivului dosar, deschis deocam­dată, fără inculpaţi, şi, probabil, ca în foarte multe cazuri de acest gen, şi în cazul deflagraţiei de la Călăraşi se va stabili că nu există niciun vinovat pentru incidentele survenite.

Dezastre fără responsabili

Situaţii precum cea de la Călăraşi au apărut şi în Timişoara în ultimii ani, şi aproape de fiecare dată anchetele iniţiate nu au dus nicăieri, deşi era evi­dent că, de foarte multe ori, operatorul de distribuţie avea cel puţin o parte din responsabilitate.

În decembrie 2008, într-o clădire de pe bulevardul Iuliu Maniu, din Ti­mişoara, două persoane au decedat şi alte trei au fost rănite grav, în urma unei acumulări de gaze la subsolul imobilu­lui. Cauza exploziei, arătau rezultatele preliminare ale anchetei, a fost negli­jenţa unor muncitori care, cu câteva zile înainte, efectuaseră lucrări de re­facere a infrastructurii de apă şi canali­zare şi au atins cu utilajele conducta de gaz, fisurând-o. Deşi s-a deschis o an­chetă la Parchetul Curţii de Apel Timi­şoara, cercetările nu au dus nicăieri.

Niciunde nu a dus ancheta în ca­zul exploziei de la mijlocul lunii oc­tombrie 2010, de pe strada Cloşca, din Timişoara, accident în urma căruia un om şi-a pierdut viaţa. Deflagraţia s-a produs după aprinderea unui bec, fiind urmată de un incendiu violent care a cuprins casa în care erau proprietarul imobilului, un nepot de-al său, în vârstă de 16 ani, şi o prietenă a băiatului, în vârstă de 21 de ani. Dacă proprietarul casei a scăpat fără răni serioase, tinerii au suferit răni grave: fata avea arsuri pe 65% din suprafaţa corpului, iar bă­iatul, pe 25%. Câteva ore mai târziu, amândoi au fost transferaţi la un spital din Bucureşti, însă fata nu a mai putut fi salvată. Pompierii anunţau că explo­zia s-a produs din cauza unei acumulări de gaze provenite de la conducta din stradă, care se fisurase.

Potrivit cercetărilor preliminare făcute de angajaţii distribuitorului de gaz, explozia a fost provocată de o acu­mulare de gaze naturale în interiorul imobilului, investigaţiile efectuate in­dicând şi existenţa unor scăpări de gaze pe reţeaua de distribuţie stradală, pe branşamentul de gaz din apropierea imobilului. Nu s-a stabilit cine se face vinovat de această tragedie şi cine trebuia să verifice starea instalaţiei de gaz. Dosarul penal a fost declinat poli­ţiştilor de la Serviciul de Investigaţii Criminale, iar apoi a fost preluat de procurorii Parchetului Curţii de Apel Timişoara.

În aprilie 2011 o altă explozie iz­bucnea într-un imobil din Complexul Studenţesc, din Timişoara, când mai multe camere de la primul etaj al că­minului C 14 au fost afectate de suflul exploziei. În acest caz i s-a solicitat Biroului de Presă al E.On Gaz Vest să răspundă dacă s-a efectuat o contra­ex­pertiză la raportul efectuat de inspec­torii E.On, care infirmau primele date ale pompierilor, ce indicau că explozia ar fi fost provocată de o acumulare de gaze.

Raportul final cu privire la cauza exploziei a rămas neschimbat, deşi nu a fost efectuată o contraexpertiză în acest caz. “După cum arătam şi în ra­portul de atunci, este exclus ca explo­zia să se fi produs de la o acumulare de gaze. Contraexpertizarea poate fi solicitată şi efectuată doar de organele de cercetare. E.On a pus la dispoziţie toate documentele necesare, iar orga­nele abilitate trebuie să caute experţi”,  au precizat reprezentanţii E.On Gaz pe regiunea Vest.

Întrebaţi dacă au demarat o astfel de procedură, poliţiştii timişeni au de­clarat că în acest caz nu este necesară o contraexpertiză cât timp există doar pagube materiale mici, iar părţile vătă­mate nu solicită aceste demer­suri. “Universitatea Politehnica, de care aparţine căminul în care a avut loc explozia, a comunicat că verificările la instalaţiile de gaz au fost efectuate la timp, iar inspectorii E.On au stabilit că nu a fost acumulare de gaze. Fiind un prejudiciu foarte mic, Politehnica nu s-a constituit parte civilă. Poliţiştii con­tinuă cercetările în dosarul de distru­gere pentru a stabili cauza deflagraţiei, expertizele fiind efectuate doar în in­fracţiunile contra persoanei, fapt de care se ocupă un corp al inspecţiei teh­nice din cadrul Parchetului”, spuneau reprezentanţii I.P.J. Timiş.

Şi, deşi a trecut atâta timp de la producerea exploziei în căminul din Complexul Studenţesc, nu a fost sta­bilit încă niciun vinovat. Întrebaţi dacă sunt efectuate contraexpertize faţă de rapoartele E.On Gaz au fost şi re­prezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, care are misiunea de a crea şi aplica sistemul de reglementări necesar funcţionarii sectorului energiei şi pieţelor de energie electrică, energie termică şi gaze naturale. “Noi veri­ficăm aplicarea normelor impuse de A.N.R.E, autorizăm firme pentru exe­cutarea de lucrări, aceasta e compe­tenţa noastră”, afirmau fără alte co­mentarii, funcţionarii de la Biroul de Relaţii Publice al A.N.R.E.

O relaţie defectuoasă între consumatori şi furnizorii de gaze

La nivel local, consumatorii nici nu prea au cu cine să discute în cazul în care intervin disfuncţionalităţi în relaţia cu furnizorii de energie. În ca­zuri legate de distribuţia de energie, Co­misariatul Teritorial de Protecţie a Consumatorului nu are decât rolul de transmitere a sesizărilor către Bucu­reşti, la Autoritatea Naţională de Re­glementare în Domeniul Energiei. A­ceasta este structura desemnată ca fiind instituţia competentă să gestio­neze cazuri de acest gen. Însă A.N.R.E. nu are o structură locală şi nu are nici măcar un reprezentant la nivel local.

“În general, eventualele sesizări ale timişorenilor, legate de distribuţia de gaze, sunt direcţionate de către O.P.C. către Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei care, teo­retic, are obligaţia de a interveni. Însă s-a întâmplat să constatăm nu o dată că nici O.P.C., nici A.N.R.E., nu-şi fac trea­ba în mod corespunzător”, ne-a decla­rat Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.

În aceste condiţii, de multe ori, parlamentarii timişeni au fost nevoiţi să îndeplinească o funcţie de curea de transmisie între consumatorii timişeni care semnalau diverse anomalii sau abuzuri legate de furnizarea de energie electrică şi gaze şi A.N.R.E. Din cauza multelor sesizări pe această temă, pri­mite de la timişeni, unii senatori şi de­putaţi timişeni s-a alăturat grupului de parlamentari care au propus crearea, în Senat, a unei Comisii de Anchetă pri­vind obligaţiile contractuale ale furni­zorilor de energie. Această comi­sie nu a fost înfiinţată deocamdată.

“Procedurile, la A.N.R.E., sunt bi­rocratice, complicate, şi cred că ar tre­bui ruptă cumva pisica şi în acest do­meniu, însă nu trebuie acţionat la ni­velul A.N.R.E., ci la un nivel mai înalt. De prea multe ori A.N.R.E. se preva­lează de faptul că are competenţe la nivel ge­neral, legate de reglementarea pieţei”, ne-a declarat senatorul P.N.L. de Timiş Petru Ehegartner, unul dintre parla­mentarii de Timiş care au făcut mai mul­te sesizări către A.N.R.E. legate de ano­malii pe segmentul de distribuţie al energiei electrice şi gazelor naturale în Timiş.