Saga imobiliară a Timişoarei, reflectată intens în ultima vreme şi pe posturile naţionale de televiziune, a fost o consecinţă a intrării în proprietatea unor familii înstărite de romi din oraş a peste 140 de imobile. Situaţia a atras şi atenţia senatorului P.S.D. Gabriela Vrânceanu Firea. Acesta a solicitat lămuriri Ministerului de Interne.

Despre începutul asediului asupra patrimoniului Timişoarei…

Viceprimarul Traian Stoia spune că, după interpelarea făcută de senatorul P.S.D. Gabriela Vrânceanu Firea către M.A.I., Primăria a Timișoara a transmis o notă detaliată, prin care a explicat starea de fapt.

În răspunsul Primăriei Timişoara se face referire la spiritul multicultural şi multietnic al Timişoarei, care a îngăduit „cultivarea unui model de convieţuire armonioasă între numeroasele grupuri etnice”, din rândul cărora au făcut parte germani, maghiari, sârbi, croaţi, evrei, ucraineni şi rromi. Aceştia „s-au adăugat românilor băştinaşi şi împreună au trăit şi muncit în pace, Banatul gestionat de ei devenind o provincie bogată din fostul Imperiu Habsburgic”, se mai precizează în textul înscrisului elaborat de Direcţia de Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse, Biroul de Evidenţă a Patrimoniului din cadrul Primăriei Timişoara.

După Revoluţia din 1989, le mai povestect angajații Primării Timișoara celor de la M.A.I., reprezentanţii familiilor Cârpaci, Stancu, Covaci, Novacovici, Gabor, rromi înstăriţi, care au trăit o vreme în ţări din Vest, au revenit în ţară: „Utilizând bani mulţi şi folosind slăbiciunile sistemului pun mâna pe zona istorică a oraşului”. Referitor la modul în care reprezentanţii acestor familii și-au însuşit atâtea imobile, viceprimarul social-democrat Traian Stoia şi Martin Staia, direcorul Direcţiei de Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse din Primăria Timişoara, spun că aceştia „au beneficiat de o consiliere remarcabilă din partea unor specialişti: avocaţi, notari, funcţionari publici” şi că „au utilizat moduri de operare care nu dau greş”.

„Combinând intimidarea cu ofertele generoase de bani pentru prima achiziţie (ex. o cameră la subsol la preţul de apartament ), ajungeau ca ulterior ceilalţi locatari să le vândă spaţiile pe care le deţineau la preţuri mult sub valoarea reală”, mai explică repreyentanții Municipalității. Majoritatea covârşitoare a proprietăţilor aflate acum în posesia rromilor au fost obţinute de la foştii proprietari şi de la urmaşii acestora, prin retrocedări efectuate în baza Legii 10/2001, Legii 112/1995, Legii 79/1997.

Clădirea Materna-Modern, parte din odiseea imobiliară ţigănească

Clădirea situată pe b-dul Republicii nr. 2, în care funcţionează, la parter, magazinul Materna, este dat ca exemplu pentru a susţine modul în care au acţionat cetăţenii de etnie rromă pentru a-şi însuşi imobile situate în zona zero a Timişoarei. Potrivit afirmaţiilor viceprimarului Traian Stoia, 20 de apartamente din această clădire au fost cumpărate pe Legea 112/1995 de către diverse familii. Printre acestea, două apartamente, de la numerele 7 A şi 7 B, au fost vândute în 2003 cu sume catalogate drept „mari” reprezentanţilor unei familii numeroase de romi. Deşi deţinătorul din acte al celor două apartamente este o persoană dintr-o comună din Mehedinţi, deţinătorul real al proprietăţilor este, potrivit afirmaţiilor viceprimarului, un cetăţean de etnie romă. Din momentul în care rromii au ajuns să deţină o parte dintre proprietăţile din imobil, a început calvarul restului proprietarilor, care au reclamat în repetate rânduri autorităţilor că s-au efectuat lucrări de construcţie şi demolare fără autorizaţie, care ar fi putut afecta structura de rezistenţă a imobilului. În plus, au reclamat încălcarea unor norme de convieţuire în comunitate. Traian Stoia, spune că, pentru a-i constrânge pe proprietarii din imobilele de patrimoniu să îşi vândă proprietăţile, romii îi supuneau unor presiuni de natură psihologică.