Primarul Timișoarei și cel al Aradului au prezentat, la Bucureşti, la un forum organizat de Institutul pentru Politici Publice, un concept care prevede posibilitățile de dezvoltare ale aglomerării urbane Timișoara – Arad. Abordarea integrată a unui astfel de proiect de dezvoltare zonală poate contribui atât la creșterea competitivității economice a zonei, cât și la dezvoltarea unor proiecte comune, cum ar fi o rețea de trenuri de mare viteză, o rețea de autostrăzi, o rețea de căi ferate, dar și dezvoltarea Aeroportului Internațional "Traian Vuia" și transformarea lui într-un actor important în regiune.
Timișoara-Arad, cea mai mare aglomerare urbană după București – Ploiești
Ideea acestui concept a venit după ce un studiu al Băncii Mondiale a relevat potențialul uriaș pe care îl are partea de vest a țării, cu precădere județele Timiș și Arad. Astfel, la forumul organizat, recent, de Institutul pentru Politici Publice din București, trei reprezentanţi ai zonei de vest a ţării – primarul Timișoarei, Nicolae Robu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă și directorul Agenției A.D.R. Vest, Sorin Maxim – au prezentat un concept care prevede posibilitățile de dezvoltare ale aglomerării urbane Timișoara – Arad.
Edilul Timișoarei spune că o abordare integrată a problemei potențialului de creștere economică pe care îl prezintă cele două județe vecine reprezintă nu doar un avantaj, ci a devenit o necesitate, din perspectiva elaborării unei strategii economice pe termen mediu și lung. Nicolae Robu apreciază că orizontul de timp pe care trebuie să îl acopere proiectele concepute în prezent trebuie să se întindă pe cât mai mulți ani.
Partea de vest a ţării oferă perspective economice majore
Zona care reunește județele Timiș și Arad reprezintă o aglomerarea urbană cu aproape un milion de locuitori. Aceasta este prima aglomerare urbană de după cea reprezentată de București – Ploiești, a punctat primarul Nicolae Robu. Acesta precizează că zona dispune în plus de o forță economică, de un potențial de cercetare și inovare și de un potențial cultural remarcabile.
Din punctul de vedere al competitivității economice, Timișul se situează pe locul al doilea în țară, cu o valoare de 6.300 de euro/ locuitor/an în ceea ce privește valoarea exporturilor, după județul Argeș. Pe locul al treilea pe țară se află județul Arad, cu o valoare de 5.200 de euro/locuitor/an în ce privește valoarea exporturilor, după cum spune primarul Nicolae Robu.
Edilul Timişoarei declară că abordarea integrată a unui astfel de proiect de dezvoltare zonală poate contribui atât la creșterea competitivității economice a zonei, cât și la dezvoltarea unor proiecte comune, cum ar fi o rețea de trenuri de mare viteză, o rețea de autostrăzi, o rețea de căi ferate, dar și dezvoltarea Aeroportului Internațional "Traian Vuia" Timişoara și transformarea lui într-un actor important în regiune.
Vestul, partea cu cea mai dinamică economie din România
Rezultatele celui mai recent studiu al Băncii Mondiale cu referire la potențialul zonei de vest a României, au fost făcute publice la jumătatea lunii septembrie, atunci când Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest şi Banca Mondială au organizat conferinţa de finalizare a proiectului intitulat „Servicii pentru creşterea competitivităţii şi specializare inteligentă în Regiunea Vest”.
Proiectul menționat a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică 2007 – 2013 și a fost un proiect-pilot în România. Acesta a avut mai multe obiective: evaluarea geografiei economice a regiunii, evaluarea teritoriului, evaluarea rezultatelor comerţului exterior, a infrastructurii puse la dispoziție pentru facilitarea comerţului, a transportului şi logisticii. S-a întocmit și o analiză a competitivității companiilor din regiune.
„Specializarea inteligentă” a regiunii a fost, de asemenea, un concept la care s-a făcut referire și care presupune o reconfigurare economică a Regiunii de Vest care să permită îmbunătăţirea competitivităţii economiei prin identificarea domeniilor şi subdomeniilor cu potenţial de factor dinamizator pentru sectorul de care aparţin şi pentru regiune.
Proiectul s-a derulat în perioada septembrie 2012 – septembrie 2013 și, în cadrul lui, echipa de experţi tehnici a Băncii Mondiale a realizat cinci studii care au vizat evaluarea competitivităţii sectoarelor economice ale Regiunii Vest: Evaluarea rezultatelor comerţului exterior, Evaluarea teritorială: profil, performanţă şi vectori de creştere în Regiunea Vest, Evaluarea geografiei economice: provocări legate de dezvoltarea teritorială în Regiunea Vest, Infrastructura pentru facilitarea comerţului exterior, a transportului şi logisticii: principalele provocări şi oportunităţi şi Competitivitatea firmelor din Regiunea Vest: diagnoză, provocări şi oportunităţi. Un alt studiu realizat și-a propus întocmirea unei analize de caz la nivelul sectoarelor cu potenţial de aşa-numită specializare inteligentă.
Pe baza celor şase analize efectuate, experții tehnici ai Băncii Mondiale au propus un set de politici şi de posibile direcții de intervenţie prin care potenţialul de creştere al sectoarelor economice să poată fi cât mai eficient valorificat. Toate acestea au pornit inclusiv de la ideea că este necesară luarea în calcul a potențialului de cercetare, dezvoltare și inovare existent în regiune. Politicile şi recomandările prezentate în raportul final al experților Băncii Mondiale au avut drept scop identificarea principalelor modalităţi prin care Regiunea Vest poate să recupereze, în perioada 2014 – 2020, distanţa faţă de regiunile omoloage mai dezvoltate din Europa.
Potrivit concluziilor raportului final, Regiunea Vest prezintă o economie dinamică şi dispune, spre deosebire de alte regiuni ale României, de un nivel ridicat de dezvoltare economică, de un procent solid de creştere a exporturilor, de resurse umane calificate, de o mare diversitate a resurselor naturale şi de o poziţionare geografică favorabilă.
S-a sugerat de aceea ca, în perioada 2014 – 2020, Regiunea Vest să își exploateze resursele umane, naturale şi financiare specifice, pentru a asigura o dezvoltare consistentă şi durabilă şi o convergenţă treptată, atât cu Bucureştiul, cât şi cu regiunile foarte bine dezvoltate din Europa.
Soluțiile de finanțare identificate și recomandate de către realizatorii studiului, la nivel regional, au făcut referire atât la atragerea de finanţări provenite din fonduri oferite de U.E., cât şi la identificarea altor potențiale surse de finanțare.
Ultimele comentarii