România nu a avut, până în anul 2007, o strategie naţională de siguranţă rutieră. După integrare, a preluat, însă, modelul european. În prezent, trebuie să îşi îndeplinească obiectivele pentru aşa-numitul “Deceniu de acţiune pentru siguranţa rutieră 2011-2020” şi să schimbe ceva acolo unde sunt cele mai multe probleme, şi anume, la infrastructură şi la investiţiile în transportul public comun. Totuşi, Strategia Naţioanală pentru Siguranţa Rutieră trebuie dezbătută, susţin reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale.
Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră trebuie dezbătută
Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale a relansat, recent, dezbaterea privind Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră. Documentul a fost redactat în anul 2011, ca urmare a Programului de Acţiuni de Siguranţă Rutieră 2011 – 2020, adoptat de Comisia Europeană, în baza muncii experţilor din opt instituţii. Reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale consideră necesară relansarea dezbaterii întrucât, spun ei, deşi elaborarea Strategiei Nationale pentru Siguranţa Rutieră s-a realizat şi au fost deja introduse în text unele îmbunăţăţiri, actul nu are putere juridică, nefiind adoptat de Guvern.
Pe de altă parte, Guvernul va lua măsurile înscrise în proiectul Strategiei Naţionale pentru Siguranţa Rutieră. Una dintre măsuri va fi introducera dreptului de a conduce anumite vehicule, în intervale orare speciale şi doar pe unele drumuri publice, anterior obţinerii pentru prima dată a permisului de conducere. Procedura va fi permisă după ce şoferul va fi supus unui proces de instruire şi testare şi va impune prezenţa unui însoţitor cu experienţă, care va răspunde juridic solidar cu şoferul pentru corectitudinea cu care este condus autovehiculul.
Executivul va interzice folosirea dispozitivelor de detectare a aparatelor radar, ca măsură împotriva agresivităţii rutiere, va introduce obligativitatea permisului de conducere pentru mopede, va reduce durata de valabilitate a permisului auto de la anumite vârste, va interzice accesul pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepţia drumurilor comunale, şi va impune finalizarea învăţământului minim obligatoriu pentru obţinerea permisului de conducere.
Reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale mai susţin că Strategia nu are un studiu de impact care să ofere date despre stadiul infrastructurii şi starea tehnică a vehiculelor, gradul de pregătire rutieră al participanţilor la trafic şi influenţa acestora asupra numărului evenimentelor rutiere.
Membrii A.R.T.R.I. transmit că dezbaterea trebuie să continue în funcţie de fiecare domeniu specific ale strategiei: educaţie, infrastructură, asigurări-despăgubiri, tehnologie şi legislaţie, astfel încât România să reuşească să reducă la jumătate numărul accidentelor, până în 2020 – un obiectiv dorit de Uniunea Europeană.
Ce e de făcut
Printre obiectivele pe care România vrea să le atingă în anii 2011 – 2020 se numără crearea de instanţe specializate în domeniul circulaţiei rutiere. “Din practica judiciară se poate observa faptul că, pentru soluţionarea dosarelor din domeniul rutier, derularea acestora durează un timp nejustificat de lung. De aceea, pentru judecarea cu celeritate a dosarelor este necesar să se creeze instanţe specializate pentru domeniul circulaţiei rutiere, în cadrul cărora să funcţioneze resurse specializate pentru soluţionarea acestora”, se arată în document.
În plus, se doreşte îmbunătăţirea serviciilor specializate de urgenţă care intervin în cazul accidentelor rutiere, achiziţionarea de elicoptere, autospeciale de descarcerare, echipament de telecomunicaţii, pentru asigurarea unei legături permanente între echipele de prim-ajutor sau ambulanţe şi unităţile de primiri urgenţe ale spitalelor, echipament de telecomunicaţii. Totodată, se are în vedere asigurarea de canale radio pentru cooperarea serviciilor de intervenţie, reabilitarea tehnică a actualelor echipaje integrate, crearea unor noi baze aeriene de salvare prin colaborare între spitale şi Inspectoratul General de Aviaţie al M.A.I. precum şi formarea în domeniul acordării primului-ajutor, al defibrilării semiautomate, al acordării asistenţei de urgenţă în echipă şi al descarcerării, după modelul S.M.U.R.D.
Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră plasează în centrul atenţiei, după modelul european, participantul la trafic, care este considerat principala verigă în lanţul realizării siguranţei rutiere. Documentul arată că eficacitatea tuturor componentelor politicii de siguranţă rutieră depinde, mai ales, de comportamentul participanţilor la trafic. Din acest motiv, se acordă prioritate educaţiei şi formării continue, un accent deosebit punându-se pe formarea tinerilor şoferi începători.
Printre obiective se mai numără şi iniţierea şi finanţarea unor programe complexe de reabilitare pentru şoferii cu abateri repetate, pentru cei cu permisul suspendat sau anulat.
Ultimele comentarii