În ciuda numeroaselor cazuri mediatizate pe larg în care DNA și DIICOT destructurau filiere de amploare de evaziune fiscală prin metoda facturilor pentru tranzacții inexistente, în vestul țării continuă să persiste fenomenul comerțului cu facturi măsluite” în scopul eludării taxelor și impozitelor datorate statului.

Facturi „de Germania” cu comision de 10% din valoare

Atingând un apogeu în vestul țării acum trei-patru ani, fenomenul utilizării de facturi pentru tranzacții inexistente continuă să persiste. Anunțuri de profil există la mica publicitate, deși fapta este de natură penală.

„Vând facturi cu comision 5% din valoare” sau „Vând facturi, negociabil, rapid” sunt anunțuri ce vizează direct agenți economici din vestul țării care consideră că pot scăpa în acest fel de povara taxelor și impozitelor datorate statului. Mai nou, sunt implicate și facturi emise în alte țări, pe tranzacții intracomunitare, care sunt mai greu de verificat. „Vând facturi de Germania si Austria pe anul 2017 comisionul este de 10%” este un alt anunț de acest gen, care mizează pe dificultățile legate de verificarea unei facturi emise la distanță.

Propuneri de tranzacții de acest fel continuă să apară deși nu doar ANAF, ci și DIICOT și DNA au destructurat recent filiere infracționale bazate pe acest gen de tranzacții artificiale, utilizate pentru evaziune fiscală. 

Chiar în urmă cu câteva luni, în urma unei anchete a DNA Timișoara s-a dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați (14 persoane fizice și 2 persoane juridice) pentru  evaziune fiscală în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată, constituirea unui grup infracțional organizat cu un prejudiciu de peste 12 milioane de lei. Prin firme administrate în drept sau în fapt de către evazioniști, au fost simulate relații comerciale fictive, cu scopul de a diminua taxele și impozitele datorate. Au fost simulate operațiuni fictive de vânzare a unor bunuri către firme cu sediul în România care, conform prevederilor legislației fiscale, beneficiau de restituirea TVA. În realitate scopul operațiunilor l-a constituit compensarea cu suma ce ar fi trebuit obținută din TVA cu taxele și impozitele pe care, în mod real, firmele respective ar fi trebuit să le achite bugetului statului, corespunzător bunurilor vândute. Astfel „s-au înregistrat în contabilitate facturi fiscale false care figurau ca fiind emise de societăți comerciale înregistrate în România, ce nu reflectau însă realitatea, raportul comercial atestat de acele facturi neexistând în fapt, iar din cauză că, în prețul cu care erau «achiziționate» acele bunuri era inclus TVA, rezulta imediat o diminuare sau chiar anularea TVA ce trebuia achitată statului”, precizau reprezentanții DNA.

Pentru crearea unei aparențe de realitate a operațiunilor financiare „atestate” de acele facturi au fost întocmite și mai multe documente justificative false. Scopul acestor din urmă era de a spori și întări credibilitatea existenței acelor relații comerciale, astfel ca, în cazul unui control, să fie mai dificilă la o verificare sumară identificarea neregulilor cu privire la acele relații.

„La ultima reorganizare a ANAF motivul declarat din spatele reconfigurării structurii a fost combaterea marii evaziuni fiscale. Mi-e greu să spun că acest scop a fost atins. Din păcate, nici cadrul legislativ nu prea ajută. Când Codul Fiscal este modificat de nu știu câte ori pe an, și ce e valabil azi nu mai e valabil mâine li se aduc prejudicii și inspectorilor fiscali, și agenților economicii. Se dau interpretări ale unor norme legislative prin circulare care se spune că se publică, și apoi nu se mai publică. Programul de modernizare al ANAF a fost prelungit cu doi ani, și cine știe când va fi terminat. În plus, pentru un plan anti-evaziune eficient, este nevoie de implementare pe mai mulți ani, și toți factorii politici să se pună de acord, lucru care se pare că e imposibil la noi. Faptul că din patru în patru ani, după alegeri, la noi se schimbă totul nu ajută pe nimeni”, spune Negoiţă Voinea, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „ProLex”.

Statul pierde sume fabuloase

Un indiciu al proporției fenomenului tranzacțiilor cu facturi fictive este faptul că, identificând cu precădere persoanele fizice şi juridice care îşi declarau venituri foarte mici, deşi învârteau sume astronomice, precum şi prin identificarea fenomenului reducerii bazei de impozitare cu facturi aferente unor tranzacţii fictive, ANAF a reuşit ca, în doar cinci luni, să strângă sume suplimentare la buget în valoare de 7,8 miliarde de lei, dintre care în Timiş, 226.123.131 de lei, adică aproape un sfert de miliard de lei.

Ministerul Finanţelor a avut astfel în vizor tot mai multele cazuri de înfiinţare a unor filiere infracţionale organizate, specializate pe evaziune fiscală, prin vânzarea de facturi fictive.

În Timiș, încă de la începutul anului 2012 ieşea la iveală că mai multe societăţi comerciale din Timişoara au beneficiat, pentru deduceri importante de impozite, de facturi fictive întocmite de firme-fantomă create de un clan de romi din Strehaia, judeţul Mehedinţi. Atunci au fost făcute peste treizeci de percheziţii în judeţele Mehedinţi, Cluj, Hunedoara, Timiş şi Argeş, fiind vizat un grup infracţional organizat, format din 34 de persoane, specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul cauzat prin aceste activităţi fiind de 20 de milioane de euro.

Au fost astfel identificate peste 50 de firme, multe din Timişoara, care aveau cifre semnificative de afaceri şi care, în schimbul unui comision de 10%, au emis facturi fiscale pentru operaţiuni comerciale fictive, de livrare de mărfuri sau prestare servicii, în scopul diminuării taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat. Activitatea societăţilor din Strehaia nu era canalizată pe un anumit produs, ele emiţând facturi al căror obiect varia, în funcţie de domeniul de activitate al firmei beneficiare. De exemplu, “vindeau” cauciucuri, piese auto, materiale de construcţii, utilaje industriale, fier vechi sau “prestau servicii”, în funcţie de obiectul de activitate al beneficiarului. Procurorii DIICOT declarau că numai pentru cinci dintre societăţile comerciale atrase de către romii din Strehaia s-au facturat mărfuri şi servicii în valoare totală de 26.400.000 de lei, adică şase milioane de euro.

Măsuri legislative de protecție

Pentru că paguba adusă bugetului de stat doar în cazul “filierei Strehaia” a fost de ordinul zecilor de milioane de euro, Ministerul Finanţelor şi-a anunţat intenţia de a se proteja, pe viitor, de astfel de fenomene infracţionale. Astfel, Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca artificiale, dacă se obţine avantaj fiscal fără profit şi poate să nu le ia în considerare la calculul obligaţiilor bugetare, dacă acestea par să nu corespundă practicilor comerciale rezonabile şi produc avantaje fiscale fără risc comercial şi generează profit nesemnificativ.   

Ministerul Finanţelor a elaborat și proiecte de acte normative prin care stabileşte condiţiile în care o tranzacţie sau chiar o serie de tranzacţii pot fi considerate de fisc drept artificiale, foarte multe dintre aceste criterii având un caracter general şi neclar. Potrivit acestora, tranzacţiile pot fi considerate artificiale dacă se derulează într-o manieră care în mod normal nu ar fi utilizată în cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile, dacă includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacă sunt circulare ca natură.

De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacţie ca fiind artificială în cazul în care conduce la obţinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflectă în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în fluxurile sale de numerar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaţie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.