Sistemul de urmărire de tip tracking, aşa-numitul Radar al pădurilor, nu şi-a dovedit eficienţa în timp, deşi a fost prezentat la data lansării ca unul infailibil. Proiectul nu a avut ca efect reducerea tăierilor ilegale de pădure, dimpotrivă. De altfel, spun specialişti din sistem, programul a fost implementat doar pe jumătate şi, de aceea, are carenţe în ceea ce priveşte eficienţa.

Un sistem perfect ineficient

Lansat în 2014 cu promisiunea că va stopa complet tăierile ilegale, Radarul pădurilor, adică sistemul de urmărirea transporturilor de masă lemnoasă, nu şi-a dovedit până acum eficienţa în vestul ţării, unde, mai ales în Caraş-Severin şi Hunedoara, dar şi în Timiş, tăierile ilegale continuă, uneori chiar într-un ritm şi mai susţinut ca în perioada anterioară implementării sistemului, făcută în mandatul fostului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Adam Crăciunescu, la conducerea Romsilva. O explicaţie poate fi faptul că deşi era gândit ca un tot unitar, sistemul a fost implementat doar pe jumătate.

„Sistemul este funcţional, dar nu este eficient. Cu ajutorul lui putem afla doar dacă un transport de lemne, identificat de cineva, are sau nu aviz. Problema e că sistemul acesta nu ne spune de unde s-a tăiat şi cât s-a tăiat. Astfel, o maşină poate avea un aviz, dar cantitatea transportată de lemn să fie mult mai mare decât cea din acte. S-a promis că se va completa, că se vor face controale pentru verificarea cantităţilor, pentru a se vedea dacă marfa transportată cu maşina corespunde cu cea din acte. Până acum însă nu s-a făcut nimic concret”, declară Aristotel Vişoiu, fost  inspector-şef al Gărzii Forestiere Timişoara.

Octavian Berceanu, fost expert în combaterea tăierilor ilegale şi braconaj din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, consideră şi el că, în forma actuală, Radarul Pădurilor este camuflajul perfect pentru tăierile ilegale, acest instrument fiind aplicat trunchiat şi ineficient: „În momentul actual, în care peste şase milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădure, camioanele se supraîncarcă, iar când suni la 112 ţi se spune că transportul este legal. Dar în maşină este mult mai mult decât scrie în acte. Am verificat, pur accidental, două camioane cu furnir de stejar. Iniţial, ni s-a spus de către poliţie că nu au acte, câteva minute mai târziu am fost din nou sunaţi şi ni s-a spus: «Şefu', s-a rezolvat, acum au acte!».”

Rezultate contrar aşteptărilor

Rezultatele implementării defectuoase a acestui sistem, care promitea „zero tăieri ilegale” se văd şi în vestul ţării.

„Anul trecut am avut un volum de 9.500 de metri cubi tăiaţi ilegal constataţi, la nivel de trei judeţe, dintre care: peste 1000 de metri cubi pe Timiş, 6.500 de metri cubi pe Caraş-Severin şi diferenţa pe Hunedoara. Au fost nişte incidente în judeţul Caraş-Severin, la Ocolul Silvic Bănia, unde s-a constatat un volum mai mare de 2.500 de metri cubi şi cu o valoare a prejudiciului de 6 miliarde (lei vechi), la Primăria Bozovici. Dar pădurea respectivă nu s-a defrişat. S-au extras arborii de valoare, din specia fag mai mult sporadic”, spune şeful Serviciului Control al Gărzii Forestiere Timişoara, Nicolae Pogan.

În Timiş sunt 112.000 hectare de pădure dintre care 11.000 aparţin persoanelor fizice. S-au constatat în ultimele luni peste 1.500 de metri cubi de lemn tăiat ilegal în judeţ, din care mare parte este în zona Făget, Criciova, Lugoj. Probleme sunt în special în zona Criciova, Lugoj, Ştiuca, Herendeşti, unde proprietarii de păduri refuză să-şi încheie contracte cu Ocolul Silvic, cu toate că la un astfel de contract suma pe care trebuie să o plătească proprietarii e mai mult simbolică.

Anul trecut, doar pe raza municipiului Lugoj, oraşului Făget şi a localităţilor arondate, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, au întocmit 16 dosare penale şi au aplicat 49 de sancţiuni contravenţionale pentru tăieri ilegale. Or, conform prezentării făcute la lansarea „Radarului pădurilor”, se spunea că aceste cazuri nu vor mai apărea, fiind prevenite.

Situaţia de fapt e rezumată foarte bine de Ministerul Mediului: „Având în vedere că între raportările Institutului Naţional de Statistică şi Inventarul Forestier Naţional se constată o diferenţă medie de circa 8,8 milioane de metri cubi anual, există suspiciunea că acest volum de masă lemnoasă a fost recoltat ilegal”.

Tot statistic, de la punerea în funcţiune a sistemului, pe 8 octombrie 2014 au fost înregistrate peste 25.000 de apeluri la 112 care raportau transporturi suspecte de masa lemnoasa. Dintre acestea, circa 4.500 s-au dovedit a fi transporturi ilegale. Totul s-a concretizat însă în doar câteva dosare penale, pentru că majoritatea sancţiunilor şi procedurilor judiciare au fost contestate şi anulate.

„Radar” uşor de păcălit

Noul sistem de trasabilitate a masei lemnoase, Wood Track, care permite urmărirea în timp real a transporturilor de masă lemnoasă, ar fi trebuit să eradicheze deja fenomenul tăierilor ilegale şi a vânzării de cherestea fără acte. În realitate, conform şi părerii unor organizaţii ecologiste, nu s-a schimbat mare lucru. Încă de la lansare au fost găsite şi valorificate portiţe de scăpare din sistem de monitorizare, cunoscut sub denumirea de Radarul pădurilor.

Organizaţia ecologistă Agent Green a avertizat că în Bucureşti şi în cel puţin 25 de judeţe din ţară, printre care şi în Timiş, există depozite de cherestea care vând lemn fără factură, bon sau chitanţă, în pofida noului sistem de monitorizare.

Conform activiştilor Agent Green, în plină campanie ANAF, de combatere a evaziunii, mulţi comercianţi de lemn păcălesc Radarul pădurilor, Poliţia şi Fiscul. Reprezentanţii organizaţiei spun că acest gen de întreprinzători folosesc codul unic generat de sistemul Wood Track de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece nu se completează, pe formularul aferent, rubrica dedicată care dovedeşte că transportul a fost oprit. Astfel, cu acelaşi cod se pot face şi zece transporturi pe zi, dintre care doar unul cu acte. „Vorbim de securitate naţională într-un domeniu de care o ţară întreagă este îngrijorată: starea pădurilor. Relaxarea comercianţilor de cherestea care încalcă legea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ea vine în acelaşi timp în care ANAF are campanie împotriva evaziunii fiscale”, declară Gabriel Păun, reprezentant al Agent Green.  

În opinia sa, Poliţia este „fie superficială, fie implicată în comerţul cu lemn ilegal”. Acesta mai spune că Ministerul de Interne trebuie să compare câte transporturi ilegale au fost confirmate prin apelul la 112 şi câte avize de însoţire a mărfii au rubrica Transport întreruptcompletată de poliţişti. „Atunci o să vedem ce înseamnă mafia pădurilor”, adaugă Gabriel Păun.

Cele 25 de judeţe în care Agent Green a vizitat depozite de cherestea sunt reprezentative la nivel naţional.  Este vorba despre judeţele Suceava, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Tulcea, Constanţa, Prahova, Ialomiţa, Buzău, Olt, Teleorman, Dolj, Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Mehedinţi, Gorj, Iaşi, Covasna, Harghita, Galaţi, Vrancea, Timiş, Bihor şi Hunedoara.

În acest sens, organizaţia ecologistă a cerut Ministerului Mediului şi Pădurilor să îmbunătăţească legislaţia şi metodologia  pentru aplicarea radarului pădurilor, solicitând în acelaşi timp ANAF să mobilizeze inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală pentru a organiza o razie la nivel naţional pentru stoparea vânzărilor de cherestea ilegală şi Ministerului de Interne să sancţioneze agenţii de poliţie care nu au completat rubrica Transport întrerupt atunci când au fost trimişi în control în urma apelurilor înregistrate la 112.