Cu toate că nu a valorificat integral pentru scopuri proprii suprafeţele mari de teren primite de la Ministerul Apărării, Consiliul Judeţean Timiş intenţionează să mai preia terenuri şi de la Ministerul Afacerilor Interne, mai precis de la Poliţia de Frontieră. Administraţia judeţeană vrea un teren de peste 600.000 de metri pătraţi de la Dudeştii Noi, motivând că îi trebuie pentru „scopuri legate de turism”.

Teren preluat pentru investiţii neprecizate

De-a lungul timpului, Consiliul Judeţean Timiş a preluat de mai multe ori terenuri şi imobile de la Ministerul Apărării, deşi până în prezent nu a folosit integral aceste proprietăţi, dovadă fiind faptul că recent încerca să închirieze spaţii de acest gen, primite în Giroc.

Cu toate acestea, printr-un proiect de hotărâre pregătit pentru următorul plen, CJ Timiş şi-a anunţat intenţia de a prelua de la Ministerului Afacerilor Interne, mai precis de la Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, un teren aflat în extravilanul comunei Dudeştii Noi, în suprafaţă de 613.884 metri pătraţi.

Scopul preluării este descris în termeni foarte vagi, în propunerea de hotărâre, care lasă să se înţeleagă că este vorba despre un obiectiv legat de turism: „Strategia judeţului în domeniul turismului vizează în principal acele acţiuni care să conducă la valorificarea şi amenajarea turistică şi de agrement a unor zone urbane şi periurbane cu potenţial turistic.”

Astfel, terenul ar fi necesar „pentru realizarea unor obiective de investiţii în domeniul turismului” şi se poate doar presupune că ar avea legătură cu investiţia de tip aquapark anunţată de ani buni în zonă. Transferul poate fi oficializat doar printr-o Hotărâre de Guvern, pe care CJ Timiş se pare că mizează în perioada următoare.

Viorel Oancea, fost secretar de stat în Ministerul Apărării, consideră că ar trebui să se înceteze practica de a se mai lua teren de la Apărare sau Interne doar pentru că se poate. În plus, spune el, este necesară o analiză clară, pentru a se vedea ce este oportun să se predea şi să se păstreze. „Nu este normal să se cedeze terenuri şi imobile unei structuri administrative care nu ştie ce va face cu ele. Cum nu e normal să se predea astfel de bunuri imobiliare, doar pentru a fi vândute ulterior de către cel care le primeşte. S-a văzut cazul Cazarmei U, care a fost vândută de către Primăria Timişoara, după ce a fost primită de la Ministerul Apărării, şi nici acum nu se ştie foarte clar ce s-a realizat cu banii încasaţi, iar imobilul e o ruină”, adaugă Viorel Oancea.

Promisiuni şi cam atât

La nivel naţional s-a convenit ca, în privinţa patrimoniului Armatei şi Internelor, să se accepte cedarea doar a activelor care presupun cheltuieli mari de întreţinere şi administrare şi care nu aduc profit. Însă nu s-a vorbit despre cedare gratuită, ci despre înstrăinare prin mijloace legale, iar sumele obţinute să fie folosite pentru dotare. Până acum, deşi s-a spus că banii obţinuţi din valorificarea acestor bunuri vor rămâne în structurile din carea au fost luate bunurile imobiliare, ei au acoperit diverse goluri bugetare.

Pe lângă institutele de cercetare agricolă, Ministerul Apărării a fost în ultimul deceniu o sursă imobiliară din care CJ Timiş şi Primăria Timişoara şi-au completat patrimoniul de clădiri şi terenuri, patrimoniu în cazul căruia exista un deficit cauzat tocmai de revendicările „originale” făcute în zona Timişoarei. În ciuda diverselor promisiuni, Armata nu a primit nimic în schimbul imobilelor şi terenurilor cedate Primăriei şi CJ Timiş de-a lungul timpului.