În urma majorării unilaterale, din motive nu foarte clare, a cotizației acordate de Consiliul Județean Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș, grosul finanțării se duce în zona Surduc. Unde se știe că nume sonore ale administrației județene de ieri și de azi și-au construit case de vacanță. În plus, o parte din bani s-ar putea aloca pentru amenajarea infrastructurii în zona celor peste 50 de case de vacanță neautorizate care ar putea fi inundate în cazul creșterii volumului de apă din lacul de acumulare.
Jumătate din banii alocați pentru promovarea turismului se duc în zona Surduc
După ce s-a convenit, în ultima ședință de plen a Consiliului Județean, să fie majorată consistent cotizația alocată Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș, deși nu a fost clară motivația acestui demers, s-a propus ca grosul finanțării să meargă în zona Surduc, unde se știe că personalități importante din politica și administrația locală au case de vacanță. Motivarea alocării acestor sume a adus în discuție faptul că „avem o oportunitate fantastică în cadrul județului Timiș în ceea ce privește turismul și aceasta este Lacul Surduc. Știm că de ani de zile ne chinuim să facem ceva cu acest loc care poate fi considerat mare, munte, zonă de agrement în care poți merge cu plăcere, dar pâna acum nu s-a făcut nimic concret.” Mergându-se pe aceeași argumentație s-a mai precizat că, ”deși avem acest loc minunat noi, cetățenii județului Timiș, mergem în alte județe pentru că, deși avem această oportunitate nu ne ocupăm de ea îndeajuns de mult.”
Mai mulți consilieri județeni din Opoziție au adus în discuție în acest context faptul că turismul în Banat nu înseamnă doar Surduc, și că trebuie luată în calcul promovarea obiectivelor turistice-monumente, „pentru că există suficiente monumente turistice pe care să le scoatem în evidență.”
Totuși, conducerea CJ Timiş a rămas pe poziții, menționând că, ”dacă tot am pornit acest proiect, vreți să facem ceva concret în domeniul turismului sau vreți să mergem doar la Surduc atunci când dorim să ne distrăm sau să consumăm ceva pe banii altora dacă se poate? (…) Ca să putem discuta de promovarea turismului, de proiecte şi programe în acest sens trebuie să dăm dovadă de seriozitate. Avem banii în buget, le dăm și apoi le cerem tot noi justificarea, așa cum facem și cu alte instituții”, a precizat președintele CJ Timiș Titu Bojin.
În aceste condiții, cu susținerea CJ Timiş, s-a votat propunerea prin care 20.000 de lei, din tranșa de 40.000 de lei alocată turismului acum, la sfârșit de an, să meargă spre Surduc. Rămâne de văzut însă pentru ce vor fi folosiți acești bani, în umătoarele două luni, pentru că s-ar putea să se aloce bani inclusiv pentru investiții în zona de case de vacanță care s-ar putea inunda în varianta creșterii programate a nivelului apei în zonă.
Fonduri pentru ”locuințele lacustre”
Proiectat de la început pentru o umplere graduală, cu volume mari de apă, lacul Surduc le-ar putea oferi mari surprize acelor timişoreni – o parte, oameni de politici sau de afaceri – care, ignorând avertismentele autorităţilor locale, şi-au construit vile de vacanţă în buza lacului, fără autorizaţie. Luând în calcul perioadele prelungite de secetă generate de schimbarea climatică, Administraţia Bazinală de Apă Banat intenţionează să dubleze volumul de apă al lacului. Ceea ce înseamnă că toate reşedinţele neautorizate de vacanţă de pe mal ar putea fi inundate. Astfel, pe timp de secetă, lacul va asigura apa necesară irigaţiilor şi alimentarea localităţilor din zonă, inclusiv a municipiului Timişoara. De aceea, pe termen mediu se doreşte inundarea controlată a zonei periacvatice, care va duce la creşterea nivelului apei în lac cu şase metri şi la inundarea caselor de vacanţă construite fără autorizaţie pe actualul mal al lacului.
E un proiect care a fost prevăzut încă de la momentul creării actualului lac. Construcţia barajului din zonă a început în 1972, iar acumularea Surduc, în 1975, atingând în anul 1977 la aproape 25 de milioane de metri cubi de apă. Etapa a doua a construcţiei a început în 1981, lacul fiind proiectat pentru acumularea unui volum de apă de 51 de milioane de metri cubi. Ceea ce înseamnă că proiectarea acumulării permite fără probleme dublarea actualului volum de apă.
Este un proiect pe care intenţionează să-l deruleze în următorii ani reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Banat, care par să fi fost convinşi de seceta din ultimii ani să demareze această operaţiune, pe termen mediu, de creştere a nivelului apei. S-a prognozat în acest context că exploataţiile agricole profesioniste nu vor putea rezista fără sisteme de irigaţii, şi de aceea capacitatea lacului trebuie să permită alimentarea acestor sisteme. În plus, creşterea volumului actualei acumulări de apă are şi un avantaj turistic, în sensul că oferă oportunitatea de a se mai dezvolta o zonă de interes turistic pentru judeţul Timiş, în continuarea plajei deja existente.
Deşi acest proiect pare să aibă numai avantaje pentru judeţ, el este o veste extrem de proastă pentru proprietarii de case de vacanţă din zonă, care au ignorat avertismentele Primăriei şi ale Direcţiei de Apă Banat, construindu-şi vile în buza lacului, fără să aibă autorizaţiile necesare. Pe plajele lacului Surduc sunt în prezent aproximativ 30 de case de vacanţă fără autorizaţie de construcţie şi care se află sub cota de inundaţie de 198 de metri. Printre proprietari se numără şi politicieni, dar şi oameni de afaceri cunoscuţi din Timişoara.
”Strategia de creștere a nivelului apei în lacul de acumulare rămâne valabilă, așa a fost gândită de la început,și mă bucur că, măcar pe acest segment nu a decis factorul politic. Oricum, cei care și-au construit acolo case de vacanță știau de acest proiect, știau în ce se bagă. Poate că unii au crezut că se va renunța la proiect, însă nu este cazul. Timișul are nevoie de această creștere a nivelului apei în lacul de acumulare Surduc”, ne-a declarat Ștefan Sandu, fost director al Direcției Apelor Banat.
Zonă în care s-a investit constant
În ultimii ani s-au investit sume destul de mari în amenajarea zonei Surduc, ca una dintre ariile turistice principale ale Timişului.
Cu o suprafaţă de 460 de hectare, Surducul este cel mai mare lac din Timiş, iar apa lacului nu îngheaţă pe timp de iarnă, ceea ce creează condiţiile necesare pentru supravieţuirea în sezonul rece a mii de păsări acvatice. Mergându-se pe ideea conservării acestui areal, s-au atras pentru Surduc finanţări, prin CJ Timiş, folosindu-se un proiect numit „Îmbunătăţirea managementului siturilor Natura 2000”, centrat pe tema managementului ariilor protejate şi a protecţiei mediului înconjurător. Acest proiect, la care C.J. Timiş a participat împreună cu mai multe regiuni italiene în frunte cu Regiunea Veneto are un buget impresionant, de 2,5 milioane de euro, şi e centrat în principal pe zona protejată Surduc. Contribuţia proprie a administarţiei judeţene la acest proiect a fost de 160.000 de euro.
Totodată, în zona Surduc se mai doreşte accesarea de proiecte de finanţare pentru o serie de obiective punctuale, cum ar fi rezolvarea asigurării serviciilor de salubritate, desfiinţarea împrejmuirilor (şi a construcţiilor) făcute abuziv, introducerea ilminatului public pe principalele căi de circulaţie şi amplasarea elementelor de mobilier urban (bănci, lămpi pitic, duşuri, grupuri sanitare, elemente de semnalizare direcţii şi zone de interes).
Nu în ultimul rând, există şi un proiect de amenajare de platformă de campare la Lacul Surduc, pe versantul situat la nord-vest de Mâtnicul Mic, în valoare de 3,5 milioane de euro.
Totuşi, de pe lista de investiţii realizate de administraţia judeţeană în zona Surduc nu au lipsit obiectivele controversate, despre care o serie de consilieri judeţeni au remarcat că par să aibă mai degrabă legătură cu vilele unor reprezentanţi ai administraţiei judeţene decât cu zona în sine.
Astfel, discuţii a cauzat în plenul CJ Timiş şi achiziţionarea de către administraţia judeţeană a unor camere video de securitate cu IP, montate în zona de amonte a lacului. Potrivit listei de achiziţii, “fiecare set de cameră video cu IP este formată din o camera de exterior cu IP Honeywell, cu zoom analogic de 35x, o cameră fixă cu IP TP link de exterior şi unitate de stocare date şi transmitere pe Internet”. Un set de trei camere de acest fel a costat 18.250 de lei. Camerele au fost instalate pe stâlpii metalici din zona de amonte a lacului Surduc şi conectate la infrastructura de transmisie date existentă.
Controverse a mai cauzat anul trecut şi o hotărâre de Consiliu Judeţean care a trecut lacul pe lista obiectivelor de interes judeţean pentru care se execută paza prin Direcţia de Prestări Servicii Timiş. Astfel, se atribuiau în zonă cinci paznici care, în opinia unor consilieri judeţeni, oricum nu au cum să acopere toată zona.
Conducerea CJ Timiş spunea atunci că va exista o strategie de pază pentru Lacul Surduc pe trei niveluri: supraveghere video, supraveghere cu una din bărcile din dotare şi un punct de pază cu cinci persoane care să asigure această supraveghere.
Ultimele comentarii