Conform unei interpelări făcute de un parlamentar de Timiş la adresa Ministerului Sănătăţii, obţinerea unui set de analize gratuite acoperite din asigurarea de sănătate a devenit misiune imposibilă pentru destui pacienţi din judeţ.

„Boala nu aşteaptă după programări”

Ministerul Sănătăţii a fost interpelat zilele trecute de către deputatul PNL de Timiş Pavel Popescu pe tema insuficienţei plafoanelor pentru analize medicale suportate din asigurarea de sănătate.

Parlamentarul susţine că în urma audienţelor susţinute în cadrul biroului parlamentar i-a fost adusă la cunoştinţă situaţia problematică privind efectuarea analizelor medicale în baza calităţii de asigurat, în sensul că majoritatea laboratoarelor de analize medicale îşi epuizează plafonul alocat încă din primele zile ale lunii şi refuză să mai facă analize uzuale gratuite pentru pacienţi.

„Nu au nici o vină pacienţii, mai ales cei care ani la rând nu-şi fac nici o analiză, iar dacă este cazul, deşi în timpul anilor în care nu au beneficiat de acest serviciu au cotizat, sunt puşi să plătească. Boala nu aşteaptă după programări şi nu este normal ca asiguraţii care plătesc sume consistente la asigurările de sănătate, să nu poată beneficia deloc de servicii”, spune deputatul liberal.

Ministerul Sănătăţii a fost solicitat să precizeze dacă are în vedere aplicarea unui set de măsuri în ceea ce priveşte deblocarea fondurilor, „astfel încât asiguraţii să nu bată la toate uşile în speranţa că vor găsi plafon pentru a obţine o programare pentru efectuarea de analize.”

Pe de altă parte, medicii de familie din Timiş susţin că epuizarea plafonului depinde şi de modul raţional în care cadrele medicale dau trimiteri pentru analize.

Medicul de familie Georgeta Rus spune că trebuie să aibă prioritate pentru astfel de analize cei cu boli cronice. „Dacă nu sunt fonduri, ar trebui să se dea cu rezerve trimiteri pentru analize fără un scop clar, gen «hai să vedem cum mai stăm cu sănătatea». Sigur că ar fi bine să existe fonduri mai mari. Pe de altă parte, probleme mult mai mari sunt pe partea de imagistică, unde foarte mulţi pacienţi vin cu trimiterile înapoi, spunând că nu au putut să facă investigaţiile respective decât contra cost, pentru că sunt aparate puţine, dintre care multe se defectează din cauza uzurii intense în instituţiile medicale de stat. În plus, investigaţiile de tip RMN sunt foarte scumpe, unele de peste 800 de lei”, mai spune dr. Georgeta Rus.

Analizele gratuite „în serie”, un proiect controversat, cu urmări greu de evaluat

Faptul că medicilor de familie li se solicită în continuare trimiteri pentru analize universale demonstrează că sistemele alternative, private, de asigurare de sănătate, care au, multe, incluse în schemă cel puţin un set de analize gratuite pe an nu prea au acoperire în Timiş. Probabil doar cu excepţia mediului corporatist, care oferă astfel de asigurări angajaţilor, ca parte a pachetului de beneficii, şi pentru a se asigura că angajaţii lor din funcţii cheie au o stare de sănătate corespunzătoare

În rest, o bună parte din timişeni, tocmai din cauza lipsei disponibilităţilor materiale, şi-au făcut probabil ultimele analize medicale complete în urmă cu aproape zece ani, când s-a derulat unul dintre cele mai controversate proiecte derulate vreodată de Ministerul Sănătăţii: Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei. Aceasta deşi chiar şi atunci unul dintre marile eşecuri ale acestui program a fost faptul că nu a reuşit să mobilizeze suficient de mult populaţia, iar gafele de gestionare a datelor nu au lipsit.  Au fost colectate atunci şi prezentate date complet inutile, cum sunt cele legate de faptul că procentul bărbaţilor care consumă alcool este la nivel naţional de 30%, maximul fiind înregistrat în Regiunea Sud-Vest – 35%, iar minimul în Timiş şi Bucureşti – 25%. 

În Timiş, conform datelor parţial centralizate, mai puţin de o treime din numărul total al asiguraţilor s-au prezentat să-şi facă setul de analize gratuite. Astfel, din peste 740.000 de asiguraţi au venit la medic pentru analize doar 200.000. Spre finalul programului existau neridicate la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate peste 63.000 de taloane, semn că nici partea de distribuţie şi notificare a populaţiei nu a excelat.

Iar concluziile care au reieşit la nivelul judeţului nu au fost deloc spectaculoase: s-a ajuns la concluzia că există destul de mulţi pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare şi că există o incidenţă destul de mare a cazurilor de cancer la nivelul judeţului. Lucru care se ştia şi înainte de demararea acestui program de analize. Din totalul de 200.000 de timişeni evaluaţi, exista risc de boală cardiovasculară la 8.723 de persoane, de cancer de col uterin la 1.943 de persoane, de cancer la sân la 1.868, şi de diabet zaharat, la 68.216 de persoane.