În urmă cu doi sau trei ani, Centrul Intermodal de Transport Marfă era pomenit ca una dintre investiţiile iminente care se vor realiza în Timiş cu sprijinul Guvernului Ponta, şi care va aduce venituri consistente economiei judeţene. Astăzi proiectul nici măcar nu mai este pomenit la Consiliul Judeţean Timiş, care se erija în promotor al său.

Subiect „tabu”

De-a lungul ultimului mandat al fostei echipe din fruntea Consiliului Judeţean Timiş, realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfă era menţionată ca una dintre ctitoriile care urmau a fi demarate cu sprijinul iluzoriilor fonduri guvernamentale promise de Guvernul Ponta. Astăzi, poate pentru că echipa din fruntea CJ Timiş a rămas cu apartenenţă la acelaşi partid, Intermodalul nu mai este pomenit nici măcar în treacăt, măcar ca un capăt de listă de investiţii.

„Nimeni nu mai spune nimic de Intermodal, se pare că subiectul a fost uitat cu totul. De asemenea, nu se mai pomeneşte nimic despre Mega-Piaţa de Gros, unică în Europa de Est, pe care Consiliul Judeţean anunţa că o va face pe un teren propriu. După vizite de lucru şi promisiuni, nu s-a mai făcut nimic”, declară consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

De altfel, alesul judeţean susţine că, după luni bune de la alegeri, încă aşteaptă cu interes să vadă măcar o listă provizorie, cu proiectele de investiţii ale actualei echipe executive. „Noua echipă a spus că va face administraţie, nu politică. Din ce văd, este exact pe dos. Nu ni s-a prezentat nici acum proiectele, pe termen lung sau scurt pe care CJ Timiş le consideră importante şi pe care le vrea implementate. Poate le are pe undeva ascunse, poate sunt proiecte secrete, şi noi nu trebuie să le ştim. Până acum însă nu s-a văzut nimic”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Un proiect eşuat din ambiţie

Alături de completarea inelului de centură al Timişoarei, realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfă Timişoara a fost una dintre investiţiile intens vehiculate în campania electorală USL din 2012, prezentată mereu ca iminentă.

După patru ani, nimeni nu mai spune nimic despre proiect care ar fi însemnat un mare avantaj pentru economia judeţului şi pentru care s-au plătit sume mari aferente documentaţiei preliminare. Doar studiul iniţial a costat 66.250 de euro, şi suma a fost obţinută parţial dintr-un proiect aferent Programului Phare CBC România – Serbia, ai cărui promotori probabil că ar fi bine să nu întrebe vreodată ce s-a ales de banii daţi în această direcţie.

În ciuda semnalelor transmise pe diverse canale că decizia de a realiza un centru judeţean intermodal de transport la Remetea Mare, nu la Recaş, cum se convenise iniţial, ar putea pune în pericol chiar investiţia în sine, CJ Timiş a rămas decis să demareze proiectul la Remetea Mare.

În acest sens, s-a estimat şi suprafaţa care ar putea fi expropriată, CJ Timiş fiind hotărât la un moment dat să suporte din bugetul judeţean exproprierea celor aproximativ 40 – 50 de hectare pe care se va amenaja Centrul Intermodal. După ce iniţial s-a convenit realizarea lui la Recaş, unde Statul avea teren disponibil, şi s-a întocmit din bani publici şi documentaţia iniţială, CJ Timiş a decis să-l mute la Remetea Mare, unde Statul nu are nici teren, nici documentaţii realizate şi aprobate. Cheltuiala legată de studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv a fost triplă, pentru că şi la Recaş, Statul avea teren disponibil, şi s-a întocmit din bani publici şi documentaţia iniţială, iar studiul de fezabilitate nu a mai fost utilizat, după ce CJ Timiş a decis să-l mute la Remetea Mare. Motivele acestei permutări au rămas şi acum neclare. S-a făcut în acest sens o interpelare în care s-au cerut Ministerului Transporturilor explicaţii clare. Instituţia a dat un răspuns care nu a lămurit problema de fond, menţionând doar că locaţia a fost aleasă de CJ Timiş, care se angajase că va şi suporta costul pentru terenurile de la Remetea Mare. A fost, deci o ambiţie a fostei echipe administrative care nu a ajutat deloc proiectul.