Statul român intenţionează, cu sprijinul Uniunii Europene, să reactiveze sistemul de transport intermodal RO-LA, care presupune transportul pe calea ferată al tirurilor, pe relaţia Est-Vest. Or, în aceste condiţii, prezumtivul Centru Intermodal de Transport pe care administraţia judeţeană promite că îl va realiza de la începutul actualului mandat ar fi avut un rol extrem de important, reuşind să adună fonduri extrem de mari şi să fie un punct de dezvoltare pentru economia judeţului.

Proiectul „tiruri pe tren”, reactivat în acest an

Autorităţile române sunt decise să reactiveze un proiect mai vechi, legat de transportul intermodal al autocamioanelor cu garnituri de tren de marfă, pe relaţia Est – Vest, proiect care ar putea genera fonduri consistente şi ar putea fi un motor de dezvoltare pentru zona Banatului. Pe 22 aprilie, Comisia Europeană autoriza schema de ajutor de stat privind acest tip de transport combinat numit RO-LA.

Pe baza argumentelor de ordin tehnic prezentate de autorităţile române, a fost aprobat un procent de până la 60% din costul total al transportului pe calea ferată inclus în transportul combinat de tip RO-LA.

„Schema de ajutor de stat va contribui la reducerea efectelor negative ale transportului rutier asupra mediului, va sprijini intermodalitatea şi va asigura premizele dezvoltării unui sistem de transport eficient şi sustenabil pe termen mediu. Acestei scheme de ajutor de stat i-a fost alocat un buget de 115 milioane RON, pe perioada 2015 – 2017. Finanţarea schemei este asigurată şi derulată de către Administraţia Fondului pentru Mediu”, au precizat zilele trecute, pe această temă, reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

În perioada imediat următoare va fi iniţiată hotărârea de guvern care să pună în practică finanţarea şi funcţionarea acestei scheme, în prezent 20 de vagoane de tip RO-LA care vor intra în compunerea unui tren RO-LA se găsesc în procedură tehnică de asigurare mentenanţă la Atelierul de Reparaţii Curtici, în Arad.

Autorităţile române au reactivat acest proiect, pe considerentul că utilizarea infrastructurii rutiere de către autocamioane nu este în măsură să producă venituri însemnate pentru România, cu excepţia încasării unor sume modice pentru rovignete, deoarece transportatorii, din cauza preţurilor mai mici, îşi asigură chiar şi carburanţii din ţările învecinate (Bulgaria, Turcia). „Măsura încărcării acestor maşini de mare tonaj în trenuri speciale şi a transportării lor pe calea ferată prezintă beneficii însemnate, atât pentru transportatorii internaţionali (reducerea cheltuielilor în ceea ce priveşte consumurile şi uzura maşinilor, dar şi cu forţa de muncă, reducerea timpului de tranzitare, prin eliminarea timpilor morţi, reprezentaţi de orele de odihnă obligatorie pentru şoferi etc.), precum şi pentru statul român – prin protejarea infrastructurii rutiere, fluidizarea circulaţiei pe drumurile principale, reducerea numărului de accidente şi, nu în ultimul rând, eficientizarea activităţii CFR Marfă, care ar putea astfel înregistra profituri însemnate”, spun oficialii Ministerului Transporturilor.

O investiţie iluzorie

În acest context, realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfă Timişoara ar fi reprezentat un enorm avantaj pentru Timiş, putând atrage fonduri însemnate în judeţ şi fiind un motor de dezvoltare economică.

Din păcate, vehiculată drept una dintre investiţiile cu demarare iminentă, la începutul mandatului actualei administraţii judeţene, Intermodalul timişean rămâne un proiect cel mult virtual. Recent, Ministerul Transporturilor a delegat administrarea proiectului către Consiliul Judeţean Timiş, lucru care scade şi mai mult şansele de realizare a acestei investiţii.

Dezinteresul manifestat de la nivel central cu privire la acest proiect, neglijat în favoarea altor investiţii similare din ţară, dar şi ambiţia CJ Timiş de a realiza Centrul la Remetea Mare au făcut ca şansa de cuprindere a finanţării în exerciţiul financiar încheiat în 2013 să fie pierdută, şi să se facă acum aranjamente necesare pentru obţinerea de finanţări structurale din intervalul 2015 – 2020. Ceea ce înseamnă că despre demararea efectivă a investiţiei la Centrul Intermodal timişean s-ar putea vorbi prin 2021 sau 2022.

“Nu s-a mai spus absolut nimic despre acest proiect, important în contextul în care se discută despre această alternative de transport RO-LA. SE pare că la noi se reuşeşte să se facă o investiţie importantă doar când sunt şi interese personale pe măsură”, ne-a declarat  Petrică Stoian, liderul timişean al Sindicatului Feroviar Mişcare Comercial.