După perioada 2000 – 2008 când şi în Timiş destule localităţi au avansat de la statutul de sat la cel de comune şi de la cel de comună, la cel de oraş, acum se pare că urmează un proces în sens invers. Recaşul ar putea fi prima localitate care deschide seria.

Un proces demarat la nivel central

Celebrul proiect de lege vizând reorganizarea administrativ-teritorială a României ar putea duce la dispariţia a două oraşe în Timiş. Recaş şi Ciacova, care ar putea redeveni comune.

Conform noii configurări administrative, cele două localităţi nu ar mai îndeplini criteriile privind numărul de locuitori sau procentul de străzi asfaltate care să le permită să rămână oraşe.

De altfel, şi pe plan local au început pregătirile preliminare, autorităţile locale făcând public faptul că un referendum pe tema transformării oraşului Recaş în comună ar putea fi organizat în perioada următoare.

“Am mai discutat şi cu primarii din Ciacova şi Gătaia, şi ei au spus că au primit semnale de la locuitorii lor că ar dori revenirea la vechiul statut de comună. Sigur că localnicii se gândesc automat şi la nivelul mai mic al taxelor şi impozitelor. Mai sunt însă solicitări şi din partea unor investitori, care de asemenea ar vrea revenirea la statutul de comună, pentru că studiind variantele de acordare a fondurilor europene, le-ar fi mai uşor dacă Recaşul ar fi comună, nu oraş”, spune primarul Pavel Teodor, care a şi pregătit un proiect de analiză a avantajelor şi dezavantajelor privind eventuala transformare.

“Mie mi se pare o prostie revenirea la vechile formate administrative, şi cred că ar trebui să existe facilităţi de la Guvern pentru a preveni acest proces. Tendinţa la nivel global este una de urbanizare, şi nu este firesc ca la noi să se meargă în sens invers. Din păcate, este o lipsă de comunicare şi înţelegere la nivel central, ale cărei consecinţe se vor vedea mai târziu”, spune profesorul universitar Valeriu Tabără, care a iniţiat, ca deputat, mai multe proiecte de transformare a unor sate timişene în comune.

Transformări importante în ultimul deceniu

Guvernul a selectat deja localităţile în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, precum şi cele care au în structura lor localităţi cu o populaţie sub 100 de locuitori. Pentru acestea, încurajează unificarea administrativă la iniţiativa autorităţilor locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie.

Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025 dacă vor să îşi păstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului prin lege. 

Este un proiect în sens invers faţă de cel de creare de comune şi oraşe care s-a manifestat şi în Timiş în ultimii 15 ani. Pe plan local, anii 2006 şi 2007 sunt ultimii în care mai multe sate au fost avansate la statutul de comună. În acest ultim lot, au devenit comune, prin proiecte de legi adoptate succesiv, Otelec, Pesac, Bucovăţ şi Livezile. Noile prevederi privind impozitul local din Codul Fiscal au readus în discuţie în Timiş controversele mai vechi legate de statutul unor sate aparţinătoare devenite comune, şi cel al unor comune devenite oraşe.

Nemulţumiţi de noile cuantumuri ale impozitelor locale, un număr tot mai mare de localnici din oraşe noi din Timiş, de care probabil că în curând administraţiile locale vor trebui să ţină cont, spun că îşi doresc redobândirea vechiului statut de comună. Conducerea Primăriei Gătaia, de exemplu, preciza că, în condiţiile în care impozitul pe terenul intravilan a crescut de trei ori, oamenii ajung să-şi dorească revenirea la plata unor impozite locale mai mici, aferente unei comune.