După încercările eşuate de transformare forţată a unor comune în oraşe, Guvernul propune o nouă permutare administrativă la nivel local, centrată pe crearea unor aşa-numite comune-pol. Proiectul iniţial prevede înfiinţarea a cinci astfel de „super-comune” şi în Timiş.

O altfel de unificare administrativă

Conform unui proiect de lege iniţiat de către Guvern şi care urmează să fie validat de către Parlament, pe harta României ar putea apărea în curând 183 de comune-pol, unităţi administrative care au rolul de a fi un fel de avanspoturi ale dezvoltării în mediul rural.

Guvernul se va implica direct în ajutarea acestor „super-comune” prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitară şi socio-culturală.

Pe lista propusă de Executiv se regăsesc cinci comune din Timiş: Biled, Lovrin, Nădrag, Peciu Nou şi Periam. „Super-comunele” trebuie să aibă o populaţie de minim 2.000 locuitori, iar în desemnarea drept comună – pol rural au fost luaţi în calcul mai mulţi factori: rata migraţiei temporare a populaţiei, rata medie anuală de creştere a populaţiei, volumul populaţiei, accesibilitatea rutieră şi feroviară, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mărimea medie a exploataţiilor agricole.

 „Mi se pare o iniţiativă foarte bună, pentru că împreună comunele unificate în aceşti poli de dezvoltare au perspective mult mai bune. Se organizează diferit, şi se pune altfel problema când e vorba de o unitate administrativă care reprezintă mai mulţi locuitori. Totul e ca iniţiativa să fie una serioasă şi nu una de pe azi pe mâine”, spune inginerul agronom Viorel Solomie, specialist al Direcţiei Agricole Judeţene.

Perspective de retrogradare

În paralel, Guvernul a selectat şi localităţile în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, precum şi cele care au în structura lor localităţi cu o populaţie sub 100 de locuitori. Pentru acestea, încurajează unificarea administrativă la iniţiativa autorităţilor locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie.

Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025 dacă vor să îşi păstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului prin lege.  

Este un proiect în sens invers faţă de cel de creare de comune şi oraşe „în serie” care s-a manifestat şi în Timiş în ultimii 15 ani.

Pe plan local, anii 2006 şi 2007 sunt ultimii în care mai multe sate au fost avansate la statutul de comună. În acest ultim lot, au devenit comune, prin proiecte de legi adoptate succesiv, Otelec, Pesac, Bucovăţ şi Livezile. O parte din aceste legi au fost adoptate prin aprobare tacită, în urma stagnării prea mult timp pe ordinea de zi.

Din 2007, chiar dacă s-a mai încercat promovarea unor astfel de proiecte, ultimele vizând transformarea în comună a unor sate, nu au mai avut şanse de adoptare. În 2012, ultimele două dintre proiectele de lege care au vizat crearea de noi comune în Timiş, prin schimbarea statutului unor sate aparţinătoare, au fost respinse de Parlament. Primul proiect de acest fel viza transformarea în comună a satului Moşniţa Veche. Propunerea legislativă a trecut de Camera Deputaţilor, însă a fost respinsă de Senat după ce Guvernul i-a dat aviz negativ, observând că referendumul făcut pe plan local în acest sens nu a strâns nici jumătate din localnicii cu drept de vot. În plus, legea nu avea la bază nici măcar planul cadastral care să delimiteze noua comună de cea veche.