Cu o practică încetăţenită în timpul administraţiei locale de câteva mandate, pe lista de plen a Consiliului Local Timişoara au continuat să apară proiecte de ultim moment despre care majoritatea consilierilor locali nu ştiu nimic. O serie de aleşi locali proaspăt aleşi în funcţie vor ca măcar în actualul mandat această practică să dispară definitiv.

Fără urgenţe

Regulamentul de funcţionare al Consiliului Local Timişoara şi proiectele supuse votului pe liste suplimentare au ajuns subiect de dispută şi în actuala formulă, chiar după prima şedinţă ordinară de plen.

Numărându-se printre contestatarii practicii urgenţelor apărute pe ordinea de zi, consilierul ALDE Ilare Bordeaşu susţine că proiectele apărute pe ultima sută de metri în Consiliul Local vor trebui să dispară: “Ce listă suplimentară ? Ce înseamnă listă suplimentară? Consilierii locali trebuie să citească acele articole, acele hotărâri, să vadă dacă sunt fundamentate. Poate trebuie să se consulte nu numai cu oameni din Primărie, şi cu specialişti din afară, pentru a vedea dacă respectiva hotărâre e bine făcută. Trebuie să se renunţe la aceste practici, de provizorat, iar hotărârile de Consiliu să nu se mai schimbe, să nu mai fie de fiecare dată adnotate”.  

Ilare Bordeaşu mai spune că, potrivit legii, orice proiect de hotărâre trebuie discutat în comisiile de specialitate, astfel încât consilierii locali să ştie ce votează. “Există un regulament clar cu privire la dezbaterea proiectelor de hotărâri. Unde ajungem dacă toate articolele se încalcă? Proiectele trebuie să fie bine citite, bine formulate. Or, dacă se fac schimbări de fiecare dată, se vine prima oară în plen, cu nişte proiecte întocmite în pripă, pe genunchi, unde se ajunge? Multe acte normative nu se mai dezbat în comisiile de specialitate, e o harababură generalizată. Şi culmea este că, de multe ori, proiectele de interes, şi cele cu miză mare vin aşa, pe ultima sută de metri. Or ele trebuie analizate aşa cum trebuie de către consilieri, pentru că, până la urmă, ei dau cu subsemnatul în cazul în care există vreo neregulă”, spune Ilare Bordeaşu.

Proiecte uşor de anulat

Nu o dată, în ultimii zece ani, şedinţele Consiliului Local erau animate de scandaluri generate de faptul că probleme controversate – investiţii mari, cu bugete discutabile, proiecte a căror utilitate putea fi pusă sub semnul întrebării – apăreau pe ultima sută de metri pe lista de proiecte care trebuiau adoptate în şedinţele de plen. Au existat situaţii în care consilierii locali vedeau prima oară la şedinţa de plen proiecte complexe, care ar fi necesitat dezbateri corespunzătoare, şi erau puşi în situaţia de a vota în necunoştinţă de cauză.

Centrul pentru Resurse Juridice a inclus în ultimii ani şi administraţia locală timişoreană în proiecte legate de urmărirea felului în care se implementează legislaţia şi bunele practici privind transparenţa decizională. Experţii acestui ONG au monitorizat aleatoriu şedinţe ale Consiliului Local Timişoara, constatând că, în plen, au fost prezentate proiecte de hotărâri ce nu respectau prevederile legale privind transparenţa decizională.

În cadrul unei singure şedinţe, afirmă reprezentanţii CRJ, au fost supuse spre analiză şi adoptare şapte proiecte de hotărâre în legătură cu care nu au fost respectate prevederile legale referitoare la anunţul pentru aducerea la cunoştinţa publicului a elaborării acestora cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice.

Personalul care a făcut monitorizarea a constatat că au fost introduse suplimentar nouă proiecte de hotărâre, la prima vedere, practică admisă doar în caz de extremă urgenţă, lucru care nu putea fi invocat pentru toate cele nouă proiecte de hotărâre. „Suplimentarea ordinii de zi a şedinţelor Consiliilor Locale se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor locali prezenţi”, specifică reprezentanţii CRJ.

Autorii studiului au remarcat că se persistă în aceeaşi atitudine, monitorii locali consemnând perpetuarea deficienţelor în implementarea procedurilor legale privind transparenţa decizională.