Anul trecut Primăria Timişoara a continuat să fie angrenată într-o adevărată „odisee judiciară”, având pe rol nu mai puţin de 2500 de procese. Totuşi, un lucru demn de remarcat este că numărul acestora s-a redus la jumătate faţă de acum trei ani.

Maraton procesual

Anul trecut a fost unul foarte activ din punct de vedere al angrenării Primăriei Timişoara în diverse procese pe rolul instanţelor. Astfel, în perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2016, pe rolul instanţelor de judecată au fost 2.588 de cauze în care a fost angrenată Primăria Timişoara. Dintre acestea, la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie au fost 52, la Curtea Constituţională – o cauză, la diverse Curţi de Apel – 329, la Tribunale – 673, la Judecătorii – 629 şi la unităţi de parchet – 21. Iar pe parcursul anului trecut au fost constituite 659 de dosare noi. 

„În calitate de reclamant, o componentă importantă din activitate a fost reprezentată de acţiunile în obligaţie a face prin care se solicită reintrarea în legalitate a celor care au executat lucrări de construire fără a poseda autorizaţie de construcţie”, spun reprezentanţii Serviciului Juridic, care specifică faptul că au fost promovate 46 procese pentru obligarea persoanelor care au încălcat disciplina în construcţii să intre în legalitate.

Totodată, în 2015, 33 de litigii au avut drept obiect plângeri contravenţionale, aceste litigii fiind iniţiate de petenţii nemulţumiţi de procesele-verbale de constatare a contravenţiei încheiate de către inspectorii Primăriei.

Nu au lipsit anul trecut nici litigiile de anulare a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul prevederilor Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, existând aproximativ 50 de litigii de acest gen.

Totodată, Serviciul Juridic a formulat întâmpinări prin care a solicitat să fie avută în vedere buna credinţă a cumpărătorilor imobilelor înstrăinate în temeiul Legii 112/1995.

De asemenea, în domeniul contenciosului administrativ pe rolul instanţelor de judecată în 2015 au existat 30 de cauze având ca obiect anulare hotărâri de consiliu local formulate de persoane fizice sau juridice.

De două ori mai puţine procese, faţă de 2012

Salutar este faptul că numărul de procese s-a redus la jumătate faţă de acum trei ani, în 2013, când Primăria Timişoara era parte în peste 6.300 de procese, ca să nu mai fie aduşi în discuţie ultimii ani din administraţia Ciuhandu, când se ajunsese la aproape 10.000 de procese pe rol pe an.

„Având în vedere că Timişoara e un oraş mare, 2.500 de procese nu este o cifră chiar atât de mare, mai ales că legislaţia este de multe ori de aşa natură încât nu permite rezolvarea unor litigii decât prin sentinţe judecătoreşti. Faptul că a scăzut numărul de procese este îmbucurător, deşi este posibil ca în ultimii ani ai fostei administraţii, când se ajunsese la un număr atât de mare de procese, o parte din aceste acţiuni să fie legate de demersurile de revendicare a unor imobile, care s-au rezolvat între timp. În ceea ce priveşte reprezentarea de atunci în unele din aceste procese care s-au terminat în împrejurări dubioase pentru Primărie, cred că este de datoria instituţiilor cu competenţe directe ale statului să aprecieze dacă apărarea municipalităţii a fost una corespunzătoare”, spune consilierul local PNL Ştefan Constantin Sandu.

Una dintre promisiunile actualei echipe de la conducerea Municipalităţii timişorene viza şi reglementarea problemei miilor de procese în care este angrenată Primăria Timişoara, pentru că orice proces al unei instituţii publice nu este o veste bună, din punct de vedere al contribuabililor, dacă se ţine cont de banii, timpul şi funcţionarii publici implicaţi în gestionarea respectivei acţiuni. Din acest punct de vedere, lucrurile au evoluat într-o direcţie bună în ultimii ani, ţinând cont şi de faptul că în general la instanţe a crescut încărcătura de dosare pe judecător, lucru care a generat termene procesuale mai lungi.