Dezbaterea “Înfiinţarea noilor blocuri de centrală atomoelectrică la centrala de la Paks Ungaria”, organizată la Consiliul Judeţean a trecut aproape neobservată, deşi consecinţele unui accident la această unitate ar putea fi extrem de grave şi pentru timişeni. Cum formalitatea respectivei “consultări publice” a fost bifată, proiectul merge mai departe.

Dezbatere formală

TIMPOLIS scria, în urmă cu câteva luni, despre o situaţie cel puţin ciudată cu privire la lipsa de informaţii, pe plan local, în privinţa intenţiilor de prelungire a duratei de utilizare a Centralei nucleare de la Paks, din Ungaria. Menţionam atunci că, deşi Timişoara şi Aradul sunt, ca distanţă, mult mai aproape de Paks, singurele dezbateri pe această temă au fost organizate în Oradea, oraş mult mai puţin afectat în cazul unor accidente nucleare produse la Paks.

Între timp situaţia s-a “remediat”, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş anunţând “pe canale proprii” organizarea unei dezbateri publice, la Consiliul Judeţean, organizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului elaborată pentru proiectul ungar „Înfiinţarea noilor blocuri de centrală atomoelectrică la centrala de la Paks Ungaria”.

Dezbaterea s-a realizat, deşi nu există niciun desfăşurător al acesteia publicat pe vreun site, însă demersul formal a fost realizat. Ca atare, proiectul poate merge mai departe. Culmea este că la această dezbatere nu au fost invitaţi reprezentanţii celui mai activ ONG timişean în domeniul combaterii contaminării radioactive – Hobby Club Jules Verne, din Buziaş.

“Nu am fost înştiinţaţi, nu am fost invitaţi. Din punctul meu de vedere, centrala în sine are un mare deficit la capitolul siguranţă. A fost construită de ruşi, şi funcţionează cu uraniu, pe care nici nu ştiu de unde îl mai pot procura – eventual de la noi”, ne-a declarat Mircea Goloşie, preşedintele asociaţiei Hobby Club “Jules Verne”.

În opinia sa, lipsa de informare în acest domeniu este alarmantă. “Nimeni nu vorbeşte pe plan local despre acest proiect, după cum nimeni nu vorbeşte despre faptul că România plăteşte amenzi după infringement-ul pentru nivelul de contaminare radioactivă”, spune reprezentantul ONG-ului timişorean.
Faptul că această organizaţie nu a fost invitată la dezbaterea de la CJ Timiş este cu atât mai surprinzător cu cât a fost singura structură din judeţ care a participat la dezbaterea publică organizată la Oradea pe această temă. Mircea Goloşie mai spune, în acest context, că i s-a părut nefiresc faptul că la dezbaterile de la Oradea, structura cu competenţe directe – Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare – şi-a trimis reprezentanţi care au fost pasivi, s-au aşezat pe bancă şi nu au spus absolut nimic. Şi, deşi oficialii maghiari au răspuns la întrebări, românii participanţi la dezbatere nu i-au întrebat mare lucru, iar CNCAN nu a luat cuvântul prin reprezentanţii săi. “Noi, ca reprezentanţi ai unor ONG-uri preocupate de probleme de mediu am fost mai activi, şi am pus noi întrebări celor de la CNCAN. Ca şi cum ar fi total lipsit de relevanţă faptul că această centrală din Bulgaria este construită după modelul celei de la Cernobîl”, a declarat Mircea Goloşie.

Întrebări oficiale fără răspuns

Pasivitatea şi lipsa de interes de pe plan local nu se remarcă şi în judeţele vecine, unde s-au iniţiat petiţii şi s-au făcut interpelări pe această temă.

Într-una din aceste interpelări deputatul PNL de Hunedoara Carmen Hărău vorbeşte despre o parte a documentaţiei legate de extinderea Centralei de la Paks care nu este accesibilă publicului. “Guvernul ungar a oferit într-un proiect trimis în Parlament clarificări cu privire la contractele referitoare la extinderea centralei, cărora nu li se aplică legea privind licitaţiile publice. În proiect sunt restrânse atât condiţiile de eligibilitate privind participarea companiilor la proiect, cât şi accesul public la datele proiectului”, spune deputatul hunedorean.

Ca de obicei, structura de resort, Ministerul Mediului, nu are niciun fel de informaţii în acest sens. “În ceea ce priveşte proiectul trimis în Parlament de către Guvernul ungar cu privire la extinderea centralei, cărora nu li se aplică legea privind licitaţiile publice, nu deţinem aceste informaţii, iar acestea nu se află în aria de competenţă a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor” a fost răspunsul oficial ministerial.

Centrala Nucleară de la Paks, din Ungaria, care face parte dintre primele 25 din Europa, a fost realizată cu tehnologie sovietică, foloseşte dioxid de uraniu şi dezvoltă o putere de aproximativ 2000 MW.

Deşi centrala de la Paks ar fi trebuit închisă, după 25 de ani de activitate, autorităţile maghiare şi-au manifestat intenţia menţinerii în funcţiune a acestei unităţi pentru câteva decenii. Centrala nucleară este considerată asemănătoare cu cea de la Kozlodui, din Bulgaria. Distanţa de la Paks până la graniţa cu România este de 120 de kilometri, şi e cel mai mare oraş românesc expus unei contaminări de la centrala nucleară din Ungaria este Timişoara.