Strategia culturală a Timişoarei pentru următorii zece ani, lansată în dezbatere publică

Corina Raceanu la lansare strategie culturala Timisoara Foto Primaria TimisoaraUn apel la dezbatere publică rămas nematerializat, a prilejuit expunerea oficială a proiectului de strategie culturală întocmit pentru Timişoara, în perspectiva următorilor zece ani. Proiectul, calificat de reprezentantul Institutului Intercultural Timişoara drept un document în premieră naţională, este supus în acest moment dezbaterii publice, pe pagina de internet a Primăriei Timişoara.

 

Prezentare publică, dar fără dezbatere

Strategia culturală a Municipiului Timişoara pentru perioada 2014 – 2024 a fost lansată, marţi, în dezbatere publică, în cadrul unui eveniment organizat de Primăria Timişoara, Institutul Intercultural Timişoara, Asociaţia MetruCub-resurse pentru cultură şi Asociaţia pentru Tranziţia Urbană. Aceasta reprezintă etapa finală a elaborării acestui document, în cadrul proiectului finanţat din fonduri europene intitulat „Poli culturali – Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională”, derulat de Primăria Timişoara şi Institutul Intercultural Timişoara.

Expunerea publică a schiţei de strategie culturală, întocmită de reprezentanţii Asociaţiei MetruCub şi ai Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană, a fost făcută de către managerul de contract Raluca Pop şi de către expertul în politici culturale şi management cultural Ioana Tămaş, reprezentante ale Asociaţiei MetruCub. Evenimentul s-a remarcat, însă, prin absenţa reprezentanţilor autorităţilor publice locale, singurul oficial prezent, preţ de câteva momente, la debutul dezbaterii, fiind primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

La momentul lansării în dezbaterea publică a strategiei culturale elaborate pentru Timişoara în perspectiva viitorilor şase ani nu a participat însă niciun reprezentant al CJT şi nici al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, deşi, potrivit informaţiilor oferite decei care au elaborat strategia, pe toată durata desfăşurării proiectului s-au purtat „consultări avansate” cu reprezentanţii CJT, ai Primăriei Municipiului Timişoara, ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş şi ai Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană.

Documentul, prezentat publicului în termeni extrem de generali, într-o formă tehnică şi cu extrem de puţine referiri concrete la măsurile şi soluţiile propuse de către elaboratori, a izbutit să confuzeze auditoriul prin multitudinea de informaţii cu o aplicabilitate dificil de apreciat. De altfel, încă de la debutul expunerii, managerul de contract Raluca Pop a căutat să atenueze efectul acesteia, prevenindu-i pe cei prezenţi în sală că procesul de elaborare a strategiei culturale a oraşului este un prim pas, imperios necesar în întocmirea dosarului de candidatură a Timişoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană, dar că, indiferent de soarta acestei competiţii culturale care va avea loc în 2021, structurarea unei strategii culturale este absolut necesară oraşului, pentru a stabili „coordonatele de dezvoltare a sectorului cultural din Timişoara pe parcursul următorilor zece ani”.

Atitudine defensivă, dar puţine elemente concrete

Strategia culturală a Timişoarei pentru intervalul 2014 – 2024 a fost elaborată în cadrul Proiectului Poli culturali – Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională, finanţat din fonduri europene, prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia, derulat în parteneriat de Primăria Timişoara, Institutul Intercultural Timişoara, Primăria Zrenjanin, Primăria Pancevo şi Parlamentul Civic al Oraşului Liber Vîrşeţ.

Preşedintele Consiliului Consultativ de Cartier Iosefin, Victor Opriţescu, a opinat că documentul expus este „pompos şi elaborat”, dar îi lipseşte concreteţea şi nu prezintă soluţii clare pentru identificarea şi valorificarea culturală a obiectivelor de interes cultural pentru Timişoara.

Sugestiei de mai mare ancorare în concreteţe a referirilor din cadrul expunerii i-a replicat, însă, prompt, reprezentantul Institutului Intercultural Timişoara şi directorul proiectului „Poli culturali – Politica Culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională”, Corina Răceanu, care a precizat că documentul prezentat public este „elaborat în premieră în România, de calitate, integrator, ambiţios şi revoluţionar”, referitor la care a opinat şi că va fi „extrem de copiat de către concurenţă şi de către marile oraşe interesate să îşi depună candidatura”. „Este un document de planificare strategică care va contribui la schimbarea din temelii a modului în care Primăria a lucrat până acum, din punct de vedere al expertizei,al modernităţii în abordare şi al vastei consultări”, apreciază Corina Răceanu, care a adăugat că reprezentanţii celor două organisme partenere în cadrul proiectului „Poli culturali”, sunt mulţumiţi de forma, modul şi instrumentele propuse spre implementare.

Î ideea unei ancorări a ideilor discutate la realitate, elaboratorii strategiei culturale au fost chestionaţi din sală cu privire la recomandările strategice făcute reprezentanţilor autorităţilor publice în ce priveşte implicarea în iniţierea şi organizarea unor demersuri culturale. „Cât de multă autoritate publică trebuie şi se poate implica în cultură?”, a sunat o întrebare formulată din sală, căreia Raluca Pop i-a răspuns că, potrivit analizei răspunsurilor la chestionarele adresate unui număr de peste 300 de respondenţi, operatorii culturali din oraş doresc ca „Primăria să fie un creator de context cultural şi să fie sprijiniţi în zona creativă”, preţuind, însă, în egală măsură, respectul pentru iniţiativa culturală privată. „Se aşteaptă din partea statului să sprijine, să încurajeze, să promoveze şi să creeze contextul cultural, dar şi să finanţeze evenimentele culturale”, a precizat Raluca Pop, care a adăugat şi că documentul strategic elaborat în beneficiul Primăriei feră inclusiv instrumente de sprijin şi recomandări cu privire la facilitarea obţinerii de fonduri europene nerambursabile pentru susţinerea demersurilor şi manifestărilor culturale.

La rândul său, expertul în politici culturale şi management cultural din partea Asociaţiei MetruCub, Ioana Tamaş, a precizat că strategia culturală propusă Timişoarei oferă „instrumente de rafinare, nuanţare şi punere în perspectivă a unor chestiuni menite să contribuie la valorificarea potenţialului cultural al Timişoarei” şi a adăugat că a fost opţiunea asumată a elaboratorilor strategiei să nu prezinte „ o selecţie de măsuri ca un foc de artificii”, ci un document rece, argumentat şi elaborat tehnic. Despre documentul propus, Ioana Tamaş a mai subliniat şi că reprezintă „prima strategie culturală naţională elaborată pe termen lung, formată din măsuri cu un impact concret, care să nu aibă doar menirea unor triste documente într-un dosar”.

Reprezentantul Institutului Intercultural Timişoara, Corina Răceanu, a precizat că, potrivit aprecierii proprii, strategia culturală elaborată este o strategie piramidală şi că aceasta propune 100 de măsuri, structurate pe categorii, care se referă la recomandări de participare la evenimente interne şi internaţionale, la înfiinţarea de noi spaţii culturale, facilitarea accesului la cultură, la identificarea unor instrumente eficiente de comunicare culturală, stabilirea unor priorităţi tematice, identificarea unor tipologii noi pentru finanţare şi a unor scheme de finanţare, precum şi noi modele de abordare a guvernării culturale şi recomandări adresate profesioniştilor din domeniul cultural.

Strategia culturală expusă public marţi va fi supusă, timp de o lună, dezbaterii publice timp de o lună, documentul fiind publicat, spre analiză, pe site-ul Primăriei Municipiului Timişoara.

„Cultura, un instrument care uneşte şi conferă bunăstare”

Documentul supus dezbaterii a fost elaborat în jurul unui model structurat pe cinci componente interconectate: Timişoara creativă, Timişoara implicată, Timişoara conectată, Timişoara responsabilă şi Timişoara deschisă.

Potrivit declaraţiilor elaboratorilor strategiei culturale, acesta şi-a propus cartarea resurselor culturale ale oraşului şi o abordare structurată pe baza unul model participativ, în cadrul căreia s-a lucrat în 14 focus-grupuri, cu consultarea a 185 de profesionişti care activează în domeniul artelor vizuale, artelor spectacolului, culturii scrise sau selectate din categoria operatorilor publici şi privaţi, pentru a obţine o reprezentare cât mai fidelă a realităţilor culturale ale Timişoarei. „Strategia de dezvoltare a oraşului prin cultură va sta în picioare indiferent de rezultatele la competiţia Timişoara – Capitală Culturală Europeană”, susţine Raluca Pop, apreciind că „Timişoara este un spaţiu caracterizat de o viziune culturală dinamică, în care economia creativă contribuie la bunăstare, iar creaţia artistică îmbrăţişează experimentul, un oraş în care oferta culturală este diversă, patrimoniul cultural este valorificat inovativ, iar interculturalitatea este asumată”.

Raluca Pop mai spune că Timişoara are nevoie să fie mai bine conectată la dinamica culturală naţională şi europeană, iar oferta culturală livrată populaţiei trebuie să răspundă aşteptărilor acesteia şi particularităţilor unui spaţiu cultural dominat în mod tradiţional de „respectul pentru statul de drept, pentru libertatea de expresie şi pentru iniţiativa privată”.

Cultura conferă bunăstare, contribuie la incluziunea socială, la identificarea locală. Cultura poate crea punţi de comunicare acolo unde situaţia economică şi socială conduce la inegalităţi de şanse şi de perspective, iar împreună, toţi cei interesaţi şi implicaţi în sprijinirea, crearea, promovarea şi consumul cultural pot aduce cultura în centrul dezvoltării oraşului. (…)Statul trebuie să ofere, de aceea, servicii eficiente şi un cadru propice pentru actul cultural de calitate”, mai spune Raluca Pop, reprezentant al Asociaţiei MetruCub – resurse pentru cultură.

Print Friendly, PDF & Email