Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca, peste câteva zile, recursul în interesul legii, promovat pentru clarificarea problemei legate de statutul şi legalitatea barourilor paralele. Decizia vizează şi sentinţe definitive şi revocabile pronunţate de instanţele din Timiş, care au judecat astfel de speţe.

O decizie aşteptată

Procurorul General al României, Tiberiu Niţu, a sesizat, în primăvară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu un recurs în interesul legii, menit să lămurească legalitatea “exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995” – adică, barourile clasice. Pe 21 septembrie, Curtea Supremă va judeca acest recurs, care ar putea viza inclusive numeroasele sentinţe, unele definitive şi irevocabile, pronunţate în Timiş de diferite instanţe în favoarea avocaţilor din barourile paralele.

Avocatul Pompiliu Bota, care a înfiinţat în anul 2004 barourile paralele în baza unei sentinţe judecătoreşti, a trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  o adresă prin care atrage atenţia că, dacă recursul în interesul legii va fi admis, s-ar crea o situaţie de insecuritate juridică. Adică, spune el, avocaţi achitaţi definitiv de instanţe, dar şi de Curtea Supremă, pentru acuzaţiile de exercitare fără drept a profesiei de avocat, ar putea fi ulterior condamnaţi dacă şi-ar continua activitatea.

Totodată, Pompiliu Bota a informat magistraţii  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că din 2004 şi până în prezent, peste 60 de avocaţi din barourile sale au fost achitaţi definitiv, în vreme ce alte câteva sute au primit de la parchetele din întreaga ţară soluţii de netrimitere în judecată, majoritatea confirmate de instanţele judecătoreşti.

Pompiliu Bota a mai arătat că acest recurs, care pune sub semnul întrebării cele peste 60 de soluţii de achitare şi sutele de NUP-uri date avocaţilor din barourile sale ar duce la o situaţie pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu o permite – respectiv, judecarea de mai multe ori pentru aceleaşi fapte, dar mai ales posibilitatea condamnării unor persoane, care anterior au fost achitate pentru fapte identice. 

“Dacă soluţia ne va fi favorabilă, se va termina cu sistemul care permite şmecherii şi tot felul de taxe, şi cred că aproape toţi avocaţii vor veni la noi. După cum am arătat însă, se pune şi problema ce se va întâmpla dacă soluţia nu ne va fi favorabilă, pentru că s-ar crea o situaţie nefirească.Noi suntem pregătiţi pentru oricare variantă”, ne-a declarat Pompiliu Bota.

Hotărâri luate şi în Timiş, analizate de Curtea Supremă

La judecarea acestui recurs, probabil că magistraţii Curţii Supreme vor analiza şi deciziile luate în Timiş pe aceste speţe.

Dovedind că instanţele nu pot ajunge la un numitor comun nici măcar în ceea ce priveşte o problemă de bucătărie internă, care le afectează direct activitatea, problema războiului dintre avocaţii din barourile clasice şi cei din barourile paralele continuă să rămână nereglementată tranşant, pe această problemă instanţele din Timiş continuând să emită hotărâri judecătoreşti contradictorii.

Instanţele din Timiş au dat hotărâri judecătoreşti când favorabile, când defavorabile avocaţilor din barourile paralele. Judecătoria Timişoara, de pildă, a pronunţat decizii judecătoreşti în favoarea avocaţilor din barourile paralele, într-una din ele aprobând soluţia dată de procurori în cazul unui avocat cu motivaţia că „în urma cercetărilor s-a constatat că numitul a mai fost cercetat şi în alte dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de acesta, soluţia fiind menţinută de instanţa de judecată”.