După ce a fost intens vehiculat în campania electorală ca o investiţie iminentă şi după ce, pe parcursul ultimilor ani, s-au primit asigurări oficiale că realizarea unui Spital Regional la Timişoara este o prioritate, acum au venit asigurări, la fel de oficiale, că nu este o prioritate. Asigurări care vin tocmai de la forul competent, respectiv Ministerul Sănătăţii.

Trei spitale regionale în proiect, niciunul la Timişoara

După faza de asigurări date cu prilejul vizitelor prin vestul ţării, legate de demararea, în perioada imediat următoare, a construcţiei unui Spital Regional la Timişoara, Ministerul Sănătăţii a ajuns la momentul în care nu mai consideră o prioritate construcţia unui asemenea obiectiv medical în Timiş.

„În acordul de parteneriat pentru perioada 2014 – 2020 la obiectivele infrastructurii de sănătate şi sociale cuprinse în cadrul Obiectivului Tematic 9 – Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei figurează construirea a trei spitale regionale de urgenţă, şi anume Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, Spitalul Regional de Urgenţă Cluj şi Spitalul Regional de Urgenţă Craiova”, a menţionat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, într-un răspuns la o interpelare parlamentară, făcut public zilele trecute. Deci, nici urmă de Timişoara. Mai mult, ministrul precizează şi motivele pentru care au fost alese cele trei locaţii, respectiv starea actuală a Spitalelor Judeţene de Urgenţă din cele trei locaţii, „sistem multipavilionar pentru Iaşi şi Cluj, necesitatea consolidării pentru Craiova”, cât şi de adresabilitatea acestora”, precum şi faptul că aceste proiecte au studii de fezabilitate realizate încă din perioada 2007 – 2008.

Pe plan local, noua poziţie a Ministerului Sănătăţii cu privire la promisul Spital Regional Timişoara pare previzibilă. „După ce investiţia a fost promisă în campania electorală, acum nu se mai spune nimic, nici la Consiliul Judeţean. Probabil că realizarea Spitalului Regional va fi din nou vehiculată pe măsură ce se apropie campania, deşi lucrurile par destul de clare acum. Promisiunile legate de această investiţie sunt folosite de 20 de ani în campaniile electorale, fără să se concretizeze ceva”, spune un consilier judeţean PNL, medicul Georgeta Rus.

Fără iluzii la Consiliul Judeţean Timiş

Anul trecut, în luna septembrie, administraţia judeţeană a decis să ia înapoi terenul dat Autorităţii de Sănătate Publică Timiş pentru realizarea proiectului spitalului regional. În acest sens, a fost înaintată în plen privind propunerea de retragere a folosinţei gratuite de la Autoritatea de Sănătate Publică Timiş a terenului în suprafaţă de 4.234 de metri pătraţi, proprietate publică a judeţului Timiş. Acest teren (care avea iniţial 100.000 de metri pătraţi), aflat până la un moment dat în folosinţa Aviaţiei Utilitare, fusese transmis în 2007 în folosinţă gratuită la Autoritatea de Sănătate Publică Timiş, pentru o perioadă de 49 de ani, în vederea construirii Spitalului Regional de Urgenţă Timişoara. Pentru o parte din acest teren, CJ Timiş era în litigiu cu Primăria Timişoara, pierzând procesul în favoarea Municipalităţii. Astfel că din cele zece hectare de teren, date în folosinţa Autorităţii de Sănătate Publică, CJ Timiş a mai rămas cu 4.234 de metri pătraţi, pe care i-a luat înapoi.

„Proiectul privind construirea Spitalului Regional de Urgenţă Timişoara nu s-a pus în practică, Autoritatea de Sănătate Publică Timiş nu a obţinut finanţare pentru realizarea acestuia”, îşi justifica CJ Timiş revendicarea acestui teren, „uitând” că realizarea Spitalului Regional Timişoara s-a numărat printre obiectivele de campanie ale USL la alegerile locale, deci ale vârfului CJ Timiş. Acesta este cel mai bun indiciu că la nivel judeţean nu se mai crede în şansele realizării îndelung-promisului obiectiv.

În 2011 se dădea acordul de principiu pentru construcţia, de către Ministerul Sănătăţii, în regim de parteneriat public-privat, a unei reţele de şase spitale regionale de urgenţă, în Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti. Atât finanţarea, cât şi managementul viitoarelor unităţi spitaliceşti urmau a fi private, Ministerul Sănătăţii participând în parteneriatul acesta cu terenurile pe care urmau să se construiască spitalele, iar companiile eligibile, cu finanţarea. Criteriile de eligibilitate se refereau la cifra de afaceri a acestora, care trebuie să fie de cel puţin cinci milioane de euro, şi la profit, care trebuia să ajungă la minimum 500.000 de euro pe an.

Construcţia spitalelor regionale de urgenţă ar fi urmat să înceapă, potrivit estimărilor fostului ministru Cseke Attila, în a doua jumătate a anului 2012. Niciunul dintre obiectivele enunţate atunci nu a demarat, însă, în vreme ce acum, la reluarea discuţiilor pe marginea acestui gen de proiecte, din cele şase spitale regionale propuse spre realizare, au mai rămas pe listă doar numele a trei oraşe, adică două dintre centrele medicale indicate încă de la început drept prioritare – Cluj şi Iaşi, cărora li s-a adăugat, din raţiuni neprecizate, numele Craiovei. Pe lista priorităţilor de finanţare nu mai figurează numele Timişoarei.