Limită de 1,2 miliarde de lei la creditele instituţionale

În lipsa alocărilor guvernamentale, posibilităţile de finanţare ale autorităţilor locale se restrâng extrem de mult

CREDITE_BANIGuvernul vrea să impună o limită a creditelor bancare pe care le accesează autorităţile locale. Deşi intenţia este una bună, evitându-se supraîndatorarea unităţilor administrativ-teritoriale, totuşi, experienţa locală arată că, în condiţiile în care Timişul este un judeţ “pedepsit” din punct de vedere al alocărilor bugetare, care s-au tot diminuat în ultimii ani, impunerea unui prag de contractare a creditelor pune instituţiile administrative mari, cum sunt Consiliul Judeţean sau Primăria Timişoara în pericol de blocaj financiar.

 

Praguri limită

Potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptată zilele trecute, limita anuală privind finanţările rambursabile, precum împrumuturi de la bănci, care pot fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publică locală, va fi 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2015, 2016 şi 2017.

Aceeaşi limită anuală de 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2015, 2016 şi 2017 a fost stabilită şi pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de unităţile administrativ-teritoriale.

“Trebuie menţionat că aceste plafoane nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale şi nici pe cele alocate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de Reconstrucţie şi Dezvoltare a Balcanilor”, susţin reprezentanţii Guvernului.

Această decizie este de natură să arate că la nivelul Executivului există temeri legate de supra-îndatorarea unor unităţi administrativ-teritoriale, care ar putea ajunge în incapacitate de plată şi chiar faliment. Pe de altă parte, în cazul unor judeţe precum Timişul, care în ultimii ani a beneficiat de alocări de fonduri guvernamentale tot mai mici, deşi este unul dintre judeţele cu cel mai bun grad de încasare a taxelor şi impozitelor, acest prag de contractare a creditelor bancare ar putea genera probleme serioase de finanţare la unităţi teritoriale mari, cu investiţii pe măsură, cum e Consiliul Judeţean sau Primăria Timişoara. Aceasta şi în condiţiile în care Guvernul a înţeles să facă “descentralizare” pasând problema administrării, şi parţial, a finanţării tot mai multor instituţii pe umerii administraţiei locale.

Consiliul Judeţean are creditul ca “fond de rulment”

Una dintre instituţiile direct vizate de aceste prevederi bugetare restrictive ar fi Consiliul Judeţean Timiş, în condiţiile în care conducerea Consiliului Judeţean Timiş a ţinut să contracteze un credit de 200 de milioane de lei, la începutul anului trecut, pentru a finanţa o serie de obiective de investiţii considerate prioritare, lucru care i-a determinat pe unii consilieri judeţeni care se opuneau ideii împrumutului să urmărească atenţi felul în care sunt folosiţi aceşti bani.

Consilierii care sau opus contractării împrumutului, susţineau că valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeţului, după contractarea acestui credit, blochează obţinerea altuia. Aceştia estimau că gradul de îndatorare va fi de 25 – 26% şi se întrebau ce va face CJ Timiş dacă, până când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentă de finanţare. Conducerea instituţiei a considerat însă că mai există suficiente posibilităţi de îndatorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.

În ciuda acestor critici, CJ Timiş pare să fi rămas constant în decizia de a contracta creditul. Singura modificare făcută în urma interpelărilor în serie ale consilierilor judeţeni pare să fi luat forma unei hotărâri prin care se modifică doar perioada de rambursare, care a fost mărită de la 12 la 14 ani, probabil ca să se scadă, artificial, gradul de îndatorare, pe ani, al administraţiei judeţene.

Marius Martinescu portret foto PDL Timis“Din ce am constatat, acel credit se foloseşte ca un soi de fond de rulment, în condiţiile în care alocările guvernamentale au scăzut dramatic şi în acest an. Lucru care nu este tocmai în regulă, atâta vreme cât se limitează posibilităţile viitoare de creditare ale Consiliului Judeţean, şi se plătesc dobânzi într-un cuantum semnificativ. Să nu uităm că, potrivit angajamentelor iniţiale, se convenea că partea cea mai mare a acestui credit se va folosi pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare europeană. Lucru care nu s-a prea întâmplat”, spune consilierul judeţean P.D.-L. Marius Martinescu.

În opinia sa, se poate vorbi şi despre o inducere în eroare a Comisiei care s-a ocupat de contractarea şi monitorizarea acestui împrumut, întrucât s-a adoptat iniţial o listă cu proiectele care urmau a fi finanţate din acest credit, după care lista s-a modificat “din mers”. “Nu este normal să se ia bani cu dobândă de la bănci ca să se facă drumuri prin pădurile judeţului”, menţionează Marius Martinescu.

Reproşul principal adus în acest context conducerii CJ Timiş este că, deşi s-a venit cu promisiunea realizării unor investiţii majore, importante pentru judeţ, cu banii împrumutaţi, o bună parte din fondurile din acest an s-au alocat pentru reabilitări de drumuri judeţene, care trebuiau să se facă cu bani alocaţi de Guvern, prin buget, nu cu împrumuturi pentru care CJ Timiş va plăti dobânzi ani buni şi care restrâng destul de mult capacitatea de îndatorare a administraţiei judeţene.

Inclusiv la sfârşitul anului trecut  C.J. Timiş a schimbat o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC. Motivaţia? “În situaţia în care pe parcursul derulării finanţării rambursabile autorizate se produc modificări în derularea investiţiilor din cauza nerealizării parţiale sau totale a investiţiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiţii fără a fi necesară o nouă autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

Astfel, s-a decis încetarea contractului de finanţare şi începerea identificării altor surse pentru realizarea Centrului Judeţean Multifuncţional pentru Susţinerea Afacerilor Timişoara. Suma de 32 de milioane de lei alocată iniţial pentru acest obiectiv urmează a fi utilizată pentru modernizarea ambulatorului de specialitate de la Spitalul Judeţean, deşi se promitea iniţial că această investiţie se va face cu bani de la Guvern.

Faptul că în Timiş nu mai există speranţe mari legate de primirea de bani de la Guvern o indică şi redistribuirea de fonduri pentru reabilitare de drumuri judeţene, care de obicei se făcea cu sume alocate special, prin ordonanţă sau hotărâre de guvern, din bugetul central. Astfel, din creditul luat de CJ Timiş s-a redistribuit suma de cinci milioane pentru modernizarea DJ  592D Ohaba Forgaci – Racoviţa.

Situaţia nu e cu mult mai bună nici la Primăria Timişoara

Şi Primăria Timişoara ar putea fi direct vizată de reglementările Guvernului privind limitarea gradului de îndatorare a unităţilor administrative teritoriale.

În acest context, este relevant faptul că Primăria Timişoara anunţa că doreşte contractarea unei finanţări rambursabile externe în valoare de maximum 35.000.000 de euro sau echivalent în lei. Împrumutul a fost aprobat „în principiu” de acum doi ani, finanţarea rambursabilă externă urmând a fi obţinută de la instituţia financiară International Finance Corporation. Banii urmează să fie utilizaţi pentru finanţarea integrală sau parţială ori cofinanţarea şi/sau prefinanţarea a 21 de obiective de investiţii publice de interes local, care beneficiază de finanţare europeană.

Anul trecut, primarul Nicolae Robu motiva decizia contractării împrumutului prin faptul că bugetul local nu dispune de fondurile necesar pentru finanţarea, cofinanţarea şi prefinanţarea obiectivelor de investiţii, pentru asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor financiare şi pentru minimizarea costurilor finanţării. Asta în condiţiile în care, la începutul anului 2013, reprezentanţii Primăriei Timişoara anunţau că oraşul dispune de un buget record, de aproape 300 de milioane de euro. Ulterior s-a văzut că nici în 2013, nici în 2014 şi nici în 2015 Guvernul nu a acordat niciun leu pentru obiectivele de investiţii importante ale Timişoarei.

Înainte de contractarea acestui împrumut, Primăria Timişoara avea un grad de îndatorare de 21,02%. În urma calculelor făcute de către reprezentanţii Municipalităţii, gradul de îndatorare al Primăriei în anul 2025, când va fi rambursat împrumutul, va fi de 4,83%.

În prezent, Municipalitatea mai are în derulare câteva credite: unul în valoare de 7,3 milioane de euro, încheiat în 2006, cu Raiffeisen Bank, pentru achiziţia de troleibuze, a cărui rambursare va fi finalizată în 2017, şi un alt împrumut, luat de la BancPost, în valoare de aproximativ 32.500.000 de lei, care trebuie rambursat până în 2017. La acestea se adaugă două credite în valoare totală de 16,2 milioane de lei, contractat în luna martie a anului trecut de la Ministerul Finanţelor pentru achitarea datoriilor. Banii trebuie înapoiaţi în cel mult cinci ani.

Print Friendly, PDF & Email