Teatru

O scrisoare pierdută

De I. L. Caragiale 

Un spectacol de Ada Lupu

Campanie electorală undeva, în provincie. Avocatul Nae Caţavencu vrea să fie ales cu orice chip, drept pentru care nu se sfieşte să îl şanta­jeze pe Tipătescu, tânărul prefect al judeţului, cu scrisoarea de amor pier­dută de iubita lui, Zoe Trahanache, soţia şefului local al partidului, ”pre­zident în numeroase comitete şi co­miţii”. Zoe se foloseşte de toate argu­mentele să îşi convingă iubitul şi so­ţul să cedeze şantajului şi, deşi izbu­teşte, politica “de la centru” impune un necunoscut: Agamemnon Danda­nache. Între timp, versatul Trahana­che nu stă degeaba, balanţa se înclină în sens invers, şantajistul devine şan­tajat, şedinţa de numire oficială a can­didatului se încheie cu o bătaie orga­nizată de poliţistul Pristanda în înţe­legere cu “şeful”, iar Caţavencu îşi pierde pălăria în care ascunsese scri­soarea buclucaşă care, cu inocentul ajutor al Cetăţeanului turmentat, ajun­ge din nou în posesia frumoasei şi necugetatei Zoe.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 8 octombrie, ora 19

Crize sau încă o poveste de dragoste?

De Mihai Ignat 

Un spectacol de Roberta Ionescu

Studio “Uţu Strugari”, 11 octom­brie, ora 19

Billy mincinosul

De Keith Waterhouse şi Willis Hall

Un spectacol în regia artistică a Antonellei Cornici

Billy Fisher are o problemă. Sau mai multe. Familia îl consideră un loser, pe patronul firmei de pompe funebre unde lucrează îl exasperează „flexibilitatea” profesională a lui Bil­ly, are nu una, ci două logodnice ca­re-şi dispută acelaşi inel, în timp ce el iubeşte altă fată, prietenul lui cel mai bun nu-l crede orice-ar spune, şi-l bân­tuie o sumedenie de gânduri care nu-i dau pace. De fapt, problema lui Billy Fisher este că are o fantezie foar­te bogată. În lumea lui, asta se cheamă „imaginaţie”. În lumea celor­lalţi, a tuturor celorlalţi, se cheamă „minciună”: în concluzie, Billy Fisher e un mincinos.

Billy mincinosul este o comedie nostalgică despre puterea imaginaţiei, despre evadarea din realitate şi, mai ales, despre evadarea din inerţie.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 12 octombrie, ora 19

Oxigen

De Ivan Viripaev 

Un spectacol în regia Alexandru Mihăescu

El şi ea. Saşa şi Saşa. El din Ser­puhov, oraş pierdut în inima înghe­ţată a Siberiei. Ea din Moscova, gra­ţioasă şi mondenă, pe cât de sofisti­ca­tă, pe atât de confuză. Au în comun aceeaşi groază faţă de perspectiva unei vieţi lipsite de oxigen. Amândoi sunt în căutarea unui sens al vieţii. Împreună îl găsesc, însă doar pentru o vreme. Cât e vorba de pasiune fără limite, cât e iubire adevărată, cât e sete de apropiere umană într-o lume a derutei ultra-urbane? Sunt doar câ­teva dintre miile de întrebări născute în jurul poveştii de iubire-pretext ce dă tonul acestui tulburător poem dramatic. Oxigenul lui Ivan Vîrîpaev, unul dintre marile texte ale teatrului contem­poran, devine în viziunea regizorului Alexandru Mihăescu un spectacol frust şi seducător, un tur de forţă pentru cei doi interpreţi şi o adevărată provo­care pentru public.

Studio “Uţu Strugari”, 13 octom­brie, ora 19

Tineri fără Dumnezeu

De Ödön von Horváth

Un spectacol în premieră, în regia lui Clemens Bechte

Un profesor tânăr, dar decepţio­nat, din Germania anilor ’30 nu mai înţelege ce se petrece cu elevii săi. Aceştia par lipsiţi de scrupule, fără simţ moral, adoptând concepţiile radicale auzite la radio. Profesorul nu crede că are puterea să schimbe situaţia din ţară de unul singur şi se teme că prin împotrivire şi-ar putea pune în pericol locul de muncă, dar şi anii de pensie.

În timpul unei tabere,  în care ado­lescenţii de cincisprezece ani sunt familiarizaţi cu exerciţii militare, in­tervin şi tensiuni între aceştia. Unul dintre elevi îşi pierde viaţa într-un mod violent, acuzat fiind că a citit jurnalul unui coleg. Începe vânătoarea crimi­nalului. Profesorul se vede obligat să-şi recunoască complicitatea şi să ia în sfârşit măsuri.

Acesta este al treilea roman al lui Ödön von Horváth, care nu  a mai fost publicat în Germania anului 1937. Prin el este criticată societatea crudă şi lipsită de conţinut a acelei epoci. 

Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 13 octombrie, ora 19.30

Regina frumuseţii Leenane

De Martin McDonagh

Un spectacol în regia lui Upor László

Englezul de origine irlandeză Martin McDonagh îşi scrie piesele de mare succes despre îndepărtatele me­leaguri irlandeze într-un stil inconfun­dabil. Ne înfăţişează destine tragice, mărunte, aflate în situaţii limită, apa­rent fără ieşire, cu o cunoaştere pro­fundă a naturii umane, cu mult umor negru, sfâşietor şi deseori în culori terifiante. Felul în care eroii noştri de zi cu zi se luptă cu marile probleme ale vieţii e impresionant, emoţionant, dar şi amuzant.

Acest mic sat irlandez numit Lee­nane se află foarte departe de Timi­şoara, Novi Sad sau chiar Budapesta. Dar întâmplările din această piesă sunt de zi cu zi, chiar şi aici. Sper sincer că răsturnările de situaţie şi momentele cele mai dramatice din piesă îi sunt cunoscute spectatorului numai din auzite. Rar mai găsim printre noi pe cineva atât de norocos, sau ghinionist, care să nu fi experimentat pe propria-i piele agoniile, respectiv frumuseţea ciudată şi profundă a relaţiilor dintre personajele interdependente, fără nicio speranţă. Aşadar, Leenane este aici, iar noi suntem acolo în Leenane.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 10 octombrie, ora 19

Gardenia

De Elzbieta Chowaniec

Un spectacol în regia lui Koltai M. Gábor

Fete, femei. Fetiţe, domnişoare, doamne, târfe, zâne, vrăjitoare, prin­ţese şi slujnice împuţite, prostituate răscoapte şi dame răsfăţate. Sunt înfometate, doritoare, se bat, se spur­că, se îmbrăţişează, urlă, plâng, dan­sează vals – patru femei.

Patru generaţii de femei, de aici, din apropiata Cracovia, Polonia, Eu­ropa Centrală. O felie de istorie cen­tral-europeană. 50 de ani infer­nali, cu vise ce răbufnesc şi se sting din nou şi din nou, rupturi, ciocniri, înălţări şi hemoragii. Un destin trans­mis de la o  generaţie la alta, printr-o ramură fe­minină particulară, ca într-o tragedie greacă. Patru portrete şi o fărâmă de continent în spatele lor.

În valizele lor e istoria, în ele, femeia eternă, îngrozitoare şi, totuşi, minunată.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 12 octombrie 2013, ora 19

Operă

Traviata

Operă în trei acte

Muzica: Giuseppe Verdi

Libretul: Francesco Maria Piave

Spectacol cântat integral în limba italiană şi titrat în limba română, în ca­drul Festivalului Internaţional “Timi­şoara Muzicală!, ediţia a XXXVII-a, des­făşurat în perioada 6 – 27 octombrie, dedicat Bicentenarului Giuseppe Verdi

Opera Rămână din Timişoara, 13 octombrie, ora 19

Expoziţii

Interfoto 2013

Expoziţie internaţională de fotografie

Galeria Mansarda a Facultăţii de Arte şi Design, str. Oituz nr. 4, până în 14 octombrie

Lumea basmelor

Expoziţie interactivă concepută de Goethe-Institut, cu prilejul aniver­sării a 200 de ani de la apariţia primei cărţi de poveşti a fraţilor Grimm. Expoziţia a putut fi admirată în oraşe din Europa, America de Nord, Africa şi America de Sud.

Organizată sub forma unei păduri fantastice cu copaci şi comori, expo­ziţia prezintă şapte teme importante din basmele Fraţilor Grimm. Totodată, aceasta conţine elemente auditive, vizuale şi interactive, iar vizitatorii pot afla mai multe despre eroii, eroinele, vrăjitoarele, magicienii, răufăcătorii şi animalele din poveşti. Astfel, expoziţia atractivă şi plină de culoare este organizată după principii didactice moderne şi oferă oportunitatea de a învăţa prin intermediul poveştilor.

În cadrul expoziţiei, Centrul Cul­tural German Timişoara oferă tururi ghidate, lecturi, un „raliu” prin expo­ziţie, activităţi didactice, proiecţii ale ecranizărilor poveştilor Fraţilor Grimm, concursuri şi două reprezentaţii ale Teatrului pentru copii şi tineret „Merlin”.

Parteneri ai evenimentului sunt Biblioteca Judeţeană Timiş şi Consiliul Judeţean Timiş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Teatrul pentru copii şi tineret „Merlin”, susţinători fiind Mi­nisterul Afacerilor Externe al Ger­maniei şi Goethe-Institut.

Café Text, Bastion Theresia, corp A, până în 27 octombrie, de marţi până vineri, între orele 10 – 18, iar la sfârşit de săptămână, între orele 10 – 13.

ReconFigurări Interioare

Expoziţie de pictură şi grafică de şevalet a artistelor Carmen Bayer şi Alexandra Buzatu

Cele două reprezentări reunesc un cadru comun al simbolisticii, al frumosului şi al graţiei, redat prin intermediul întoarcerii în timp. Fie că vorbim despre fastul îmbrăcămintei de gală, luxuriante, fie despre aerul retro al personajelor reprezentate grafic, cele două abordări sunt redate printr-o călătorie ce reuneşte prezentul şi tre­cutul, deschizând ferestrele profunzi­mii la nivel interpretativ, despărţindu-se la o răscruce a tehnicii dar şi a concep­tului final.  Având, totuşi, ca motiv uni­tar persoana, aceste două modalităţi plastice de tratare a eului, fie ca şi cri­tică a moralităţii sau ca elogiu al per­soanei, se îmbină în punctul valorifi­cării statutului primar al omului. Îm­binând tradiţia şi modernul punem în faţa publicului un jurnal al preocupă­rilor noastre rezumate succint în aceste câteva lucrări de artă menite să evoce periade de mult apuse, dar atât de actuale.

Galeria Pygmalion, Casa Artelor, str. Augustin Pacha nr. 8, până în 24 octombrie, de luni până vineri, între orele 12 şi 19

A L’age du bronze: 1999 – 2008

Expoziţie de sculptură a artistului Doru Covrig, care trăieşte, de mai mult de 30 de ani, în Franţa. Căutările sale, de o excepţională coerenţă formală, se dezvoltă în jurul câtorva nuclee gene­rative, a căror rădăcină poate fi regă­sită încă în perioada anilor ‘80. Artistul construieşte o lume a unor arhetipuri, “arhitecturi animate, construcţii pro­vizorii, turnuri de comunicare sau structuri improvizate în natură”. To­tems Baracudas Papusils Colodantes Gutenberg, o lume a sa, purtând nume intraductibile, “codate definitiv, ca un cod bară”, cum spune artistul: “Reîn­toarcere la inspiraţia folclorică a «Papa­rudelor » (1986 – 1988) sau aluzie la o lume precară în deconstrucţie, viziune în dublu sens, mereu”. 

Vernisajul expoziţiei va avea loc în 9 octombrie, de la ora 19, la Galeria Jecza, fiind realizat de Coriolan Babeţi şi Robert Şerban, care îl vor avea alături pe Cari Tibor, laureat cu Premiul UNITER pentru muzică şi teatru

Galeria Jecza, Calea Martirilor nr. 51, până în 22 noiembrie

Expoziţia poate fi vizitată şi îna­fara programului anunţat, prin pro­gramare telefonică la numărul +40-744- 774.724.

„Evantaie de ieri şi de azi. Colecţia Aurelia Veronica Filimon”

Muzeograful Marcela Oprescu, curatorul expoziţiei, a selectat 86 de piese din cele peste 200 cât numără această colecţie unică în ţară, achiziţionate pe parcursul unei vieţi, cu pasiune şi măiestrie, de către Aurelia Veronica Filimon, fiica eruditului folclorist Aurel Filimon, fondatorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Târgu-Mureş.

De mici sau mari dimensiuni, din dantelă, pergament sau pene, din sidef, baga sau lemn preţios, pictate, sculptate sau încrustate, manufacturate de-a lungul vremii pe bătrânul continent sau în Extremul Orient, evantaiele acestei expoziţii au în comun frumuseţea şi romantismul. Ele nu sunt doar accesorii vestimentare, ci şi modalităţi de manifestare a eleganţei şi cochetăriei feminine prin intermediul unui limbaj secret.

Expunerea evantaielor este completată cu obiecte decorative din colecţia Muzeului de Artă Timişoara, care întregesc atmosfera fascinantă a acestei expoziţii.

Palatul Baroc, până în 10 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni

Expoziţie permanentă de artă românească modernă

Expoziţia constituie un proiect al secţiei de specialitate din cadrul Muzeului de Artă Timişoara şi este îngrijită de muzeograful Ramona Orban. Aceasta cuprinde în jur de 150 de lucrări de pictură şi sculptură create în perioada 1850 – 1970 de cei mai importanţi artişti români moderni şi încearcă să puncteze, prin expunerea cronologică, evoluţia artei româneşti moderne şi transformările de ordin stilistic şi tematic apărute în acest interval de timp.

Sunt expuse lucrări semnate Constantin Lecca, Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman,  Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Francisc ?irato, Ştefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Elena Popea, Miliţa Pătraşcu, A.J. Steriadi, H.M. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu si alţii – portrete, peisaje, scene de gen şi naturi statice, de la neoclasicism până în pragul artei contemporane.

Muzeul de Artă

Sculptură – Minea Grigorie

Expoziţia cuprinde 32 de lucrări în bronz, piatră, fier şi aluminiu ale artistului Grigorie Minea, născut în 1939 la Târgu Mureş şi absolvent al Academiei de Artă din Bucureşti
Lucrările lui Grigorie Minea au participat la numeroase expoziţii personale şi de grup în România, Franţa Germania, Italia, Rusia, Grecia, Polonia, Spania sau Japonia, iar lucrări de artă monumentală semnate de artist se află în mai multe oraşe din România şi Italia.

Palatul Baroc, până în 31 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni

Proiecţie de film

Vedere panoramic – regizori contemporani

Prin seria de filme „Vedere panoramic  – regizori contemporani” se subliniază multilateralitatea temelor abordate de regizorii germani contemporani, dar şi evolu?ia filmului german din secolul 21. Acest eveniment este organizat de Centrul Cultural German Timişoara, lectoratul D.A.A.D., din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara, şi Librăria Cărtureşti, cu sprijinul Goethe-Institut.

Seria de filme debutează în 10 octombrie, la ora 18.30 cu filmul de introducere Nirgendwo in Afrika, din anul 2001, în regia lui Caroline Link. Filmul prezintă destinul unei familii de origine evreiască, care decide în anul 1937 să emigreze în Kenia pentru a se refugia de nazismul din Germania. Emigrarea în Kenia devine o nouă etapă a vie?ii, în care familia trebuie să se adapteze noilor condi?ii de viaţă şi să facă faţă unor situaţii critice. Nirgendwo in Afrika a fost distinis în anul 2003 cu premiul Academy Award şi cu Oscarul pentru cel mai bun film străin.

Proiecţiile vor avea loc tot a doua joi, de la ora 18.30, la Ceainăria Librăriei Cărtureşti, de pe strada Mercy nr. 7. Toate filmele vor fi prezentate în limba germană cu subtitrare în limba engleză.

Spectacol

Libertatea are chipul lui Dumnezeu

Spectacol sincretic în regia lui Gavriil Pinte, interpretat de actorii Maria Ploae, Damian Oancea, Franz Kattesch, Cristina Prelipcian şi Gelu Dobrea şi cu participarea extraordinară a pianistului Pascal Amoyel, a coralei psaltice Kinonia şi a soliştilor Doru Roman (percuţie) şi Cosmin Bălean (duduk) din partea Orchestrei Filarmonicii Banatul.

Un eveniment organizat de Asociaţia Culturală KRATIMA în colaborare cu Mitropolia Banatului, Filarmonica Banatul, Asociaţia Pentru un Pământ Fericit şi Universitatea de Vest

Sala Capitol, 11 octombrie, ora 19

Vitrina cu cărţi

“Arme şi utopii. Viziuni despre America Latină”, Mario Vargas Llosa (Ed. Humanitas)

Arme şi utopii. Viziuni despre Ame­rica Latină reuneşte o serie de eseuri politice ale lui Mario Vargas Llosa despre ţările din America Lati­nă. Atitudinea cu care scriitorul îşi pre­zintă ideile şi convingerile lucide des­pre realitatea latino-americană, despre speranţele şi ameninţările pe care i le întrevede continentului este libera­lismul politic, iar din paginile volumului se conturează limpede atât parcursul intelectual al autorului, cât şi o analiză cuprinzătoare a celor mai importante evenimente care au marcat istoria recentă a Americii Latine.

Dacă în primele patru capitole ale cărţii cititorii pot găsi interviuri cu im­portanţi lideri latino-americani, vehe­mente critici la adresa naţionalis­mu­lui, populismului, indigenismului, co­rupţiei, dar şi viziunea detaliată a auto­rului asupra diverselor momente şi etape din evoluţia istorică a regiunii, în ultimul capitol Vargas Llosa încearcă o explicaţie socio-politică a realismului magic în literatură, arătând cum se nasc utopiile în cărţile unor scriitori de seamă precum Jorge Luis Borges, José Donoso, Gabriel García Márquez, Fer­nando Botero, Julio Cortázar, dar mai ales cum tot ceea ce pentru arta din America Latină s-a dovedit extra­ordinar pentru sistemul social-politic a fost un dezastru.

“Cele mai frumoase povestiri”, Dino Buzzati (Ed. Polirom)

În scrierile lui Dino Buzzati, ma­joritatea cu o desfăşurare nebănuită şi un final neaşteptat, abundă surpriza şi invenţiile fantastice, simbolul şi alego­ria, povestirea aparent simplă, trans­formată în reprezentare a condiţiei umane. Prin istoriile lui fanteziste, prin atragerea misterului în cotidian şi prin personaje atât de stranii şi, în acelaşi timp, atât de veridice, Dino Buzzati reuşeste, în fiecare povestire, ceea ce-şi propusese: „să distragă şi să emo­ţioneze cititorul”, să-i deturneze gân­durile, să-l ademenească în lumea lui fermecată, pentru a-l convinge şi a-l înduioşa, pentru a-l uimi sau a-l înspăi­mânta.

“Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neştiut Viorel Baciu”, Mioriţa Baciu Got (Ed. Curtea Veche)

Acest volum, spune autoarea sa, Mioriţa Baciu Got, are menirea de a facilita înţelegerea unei experienţe extrem de dureroase şi profund perso­nale, experienţă traversată vreme de patru decenii de către unul dintre oa­menii verticali ai acestui neam, un om care s-a stins într-o cunoaştere imper­fectă – tatăl său, victimă a comunismu­lui. Cartea vizează restituirea (fie şi numai parţială, fie şi numai simbolică) a unui destin confiscat. “Cu greu m-am decis să aştern pe hârtie ultimele rânduri, care cuprind gânduri şi multe încercări la care am fost supus până la suflarea mea cea de pe urmă. Un lucru să ştiţi toţi cei ce auziţi aceste reflecţii: că ele-s smulse din propria mea fiinţă, că ele reprezintă în totalitate numai Adevărul, pentru care martir am fost o viaţă întreagă”, spunea Viorel Baciu.