Azi, la Timişoara a vut loc întronizarea ca mitropolit al Banatului a Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, care a păstorit până acum episcopia Covasnei şi Harghitei. La ceremonie au participat Patriarhul României, Preafericitul Daniel, mai mulţi înalţi ierarhi, din toată ţara, şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale.

Ceremonia de întronizare a mitropolitului Banatului, IPS Ioan Selejan, a început cu o liturghie, apoi patriarhul BOR, PF Daniel, i-a înmânat acestuia colanul şi sceptrul de mitropolit al Banatului.

PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a spus, apoi, în cuvântul său, că viaţa ortodoxă a fost impulsionată prin câştigarea libertăţii în decembrie 1989. Cu toate acestea, a afirmat acesta, viaţa ortodoxă trebuie intensificată. „Libertatea câştigată în Decembrie 1989 a impulsionat viaţa ortodoxă. A fost o dezvoltare amplă a activităţii bisericii care în Banat a fost susţinută de IPS Nicolae Corneanu şi de către credincioşi. Cu toate acestea, activitatea din această zonă trebuie intensificată. Depopularea parohiilor din mediul rural din cauza economiei – sunt multe parohii sărace – se poate rezolva prin înfrăţirea lor pentru a se susţine reciproc. În 2003, am înfiinţat în satul natal, la Dobreşti (judeţul Timiş – n.r.), o mănăstire. Banatul a avut multe biserici şi mănăstiri de dinainte de stăpânirea otomană. Acestea au fost fie reparate, fie s-au construit altele noi, după Revoluţie. Trebuie intensificată cateheza ortodoxă, de accea, slujbele trebuie săvârşite corect şi complet. IPS Ioan, prin înţelepciune şi curajul de până acum, vă va fi de folos acum”, a spus, citat de Mediafax, patriarhul Daniel.

El a menţionat şi buna convieţuire între etnii în Banat şi a spus că Timişoara este o punte de legătură a României cu restul Europei. „Buna convieţuire cu alte etnii vă va fi de folos în Banat, unde sunt multe etnii. Timişoara este cel mai important oraş din vest, e o punte de legătură cu Europa”, a spus patriarhul BOR.

Peste o mie de credincioşi s-au înghesuit în Catedrala Mitropolitană din Timişoara pentru a participa la ceremonia de întronizare a mitropolitului Banatului, iar alte aproximativ 200 de persoane au urmărit evenimentul în faţa Catedralei, pe două ecrane imense, în ciuda ninsorii viscolite şi a frigului de afară.

De asemenea, la ceremonie au participat ministrul Apărării, Mircea Duşa, ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, ministrul Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu, senatorul vasile Blaga, precum şi mai mulţi membri ai administraţiei publice locale şi judeţene.

La finalul ceremoniei de întronizare a fost organizată o agapă, o masă festivă în cinstea prelaţilor. Cu acest prilej, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, i-a înmânat PF Daniel, patriarhul BOR, titlul de cetăţean de onoare al judeţului Timiş, precum şi stema judeţului şi un colan de argint.

Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan a fost ales, în 16 decembrie, de Sfântul Sinod, în funcţia de mitropolit al Banatului, loc rămas vacant după decesul IPS Nicolae Corneanu, întronizarea urmând să aibă loc în 28 decembrie, la Catedrala mitropolitană din Timişoara.

Potrivit Patriarhiei Române, pentru scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului au candidat Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Lucian Mic, episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Sofronie Drincec, episcopul Oradiei. Aceştia fuseseră desemnaţi, prin vot secret, în 6 şi 7 noiembrie, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Banatului, în consultare cu Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Timişoarei, anunţă Mediafax.

Sfântul Sinod l-a ales, prin vot secret, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop onorific Ioan Selejan în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, cu 26 din 45 de voturi valabil exprimate.

Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan s-a născut la data de 16 noiembrie 1951, în localitatea Pietrani, judeţul Bihor. A absolvit Liceul „Constantin Brâncuşi”, din Oradea, şi Facultatea de Instalaţii şi Automatizări, din Bucureşti, promoţia 1976. În 1986 a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, iar în anul 1990, Facultatea de Teologie din Sibiu La 15 august 1990 a fost hirotonit preot şi între anii 1990 – 1994 a fost stareţ al Mănăstirii Lainici. În 25 septembrie 1994 a avut loc la Miercurea Ciuc instalarea sa ca prim episcop al Covasnei şi Harghitei.

Mitropolitul Banatului, ÎPS Nicolae Corneanu, a murit, la vârsta de 90 de ani, la sfârşitul lunii septembrie. 

Născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeş, într-o familie de preoţi, Nicolae Corneanu a urmat cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După absolvirea facultăţii s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 şi-a susţinut teza cu titlulViaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.

În anul 1960 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou”, din Bucureşti, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie acelaşi an, în Catedrala Episcopală din Arad. În 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales în scaunul vacant de arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului.

Numele lui IPS Nicolae Corneanu a apărut, de-a lungul timpului, în mai multe scandaluri, în anul 2008 solicitându-se chiar caterisirea mitropolitului.

Astfel, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, în unele cercuri, în special ale revoluţionarilor, se vorbea tot mai pronunţat că din ordinul său ar fi fost închise porţile Catedralei Mitropolitane în Decembrie '89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împuşcaţi pe scările acesteia. Aceste speculaţii au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae.

În anul 2007, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea cu fosta Securitate încă din anul 1950 şi ar fi oferit informaţii sub numele de cod „Popa Vasile”, “Popescu Ion/Ioan” şi “Munteanu Ioan”.

IPS Nicolae nu a negat colaborarea cu fosta Securitate, el trimiţând CNSAS o scrisoare cu explicaţii. ”Din păcate, «am fost colaborator al poliţiei politice comuniste» nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, când am fost arestat pe motivul de a fi adăpostit un aşa-zis «fugar» stabilit în Germania şi venit în ţară pentru a-şi revedea familia. Eliberat, s-a crezut că voi mai fi vizitat de alţi «fugari», care astfel ar fi fost şi ei prinşi. Obligat a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranţă, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise şi informaţii, până la Revoluţia din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situaţii mi-a măcinat tot timpul conştiinţa şi de aceea imediat după Revoluţie am făcut declaraţii publice începând cu ianuarie 1990. Aşadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse şi acceptate”, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS.

Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfinţire a Bisericii greco-catolice ”Sfânta Maria Regina Păcii şi a Unitătii”, ÎPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioşilor şi a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăşi. Astfel, Excelenţa sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunţiul apostolic în România, conform tradiţiei, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, mitropolitul împărtăşindu-se singur. Această situaţie a determinat protestul Patriarhiei Ruse, prin vocea mitropolitul Kirill, solicitând Bisericii Ortodoxe Române „să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”. De asemenea, mari duhovnici şi călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu.