IPS Ioan Selejan a fost ales mitropolit al Banatului

IPS Ioan SelejanÎnaltpreasfinţitul Ioan Selejan a fost ales, marţi, de Sfântul Sinod, în funcţia de mitropolit al Banatului, loc rămas vacant după decesul IPS Nicolae Corneanu, întronizarea urmând să aibă loc în 28 decembrie, la Catedrala mitropolitană din Timişoara.

 

Potrivit Patriarhiei Române, pentru scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului au candidat Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Lucian Mic, episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Sofronie Drincec, episcopul Oradiei. Aceştia au fost desemnaţi, prin vot secret, în 6 şi 7 noiembrie, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Banatului, în consultare cu Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Timişoarei, anunţă Mediafax.

La şedinţa de marţi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prezidată de Patriarhul Daniel, după primul tur de scrutin, nicunul dintre cei trei candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales, respectiv jumătate plus unu din numărul total de voturi valabil exprimate. În continuare, a fost organizat un al doilea tur de scrutin, între Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan şi Preasfinţitul Lucian Mic.

Sfântul Sinod a ales, prin vot secret, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop onorific Ioan Selejan în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, cu 26 din 45 de voturi valabil exprimate.

Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan s-a născut la data de 16 noiembrie 1951, în localitatea Pietrani, judeţul Bihor. A absolvit Liceul „Constantin Brâncuşi”, din Oradea, şi Facultatea de Instalaţii şi Automatizări, din Bucureşti, promoţia 1976. În 1986 a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, iar în anul 1990, Facultatea de Teologie din Sibiu La 15 august 1990 a fost hirotonit preot şi între anii 1990 – 1994 a fost stareţ al Mănăstirii Lainici. În 25 septembrie 1994 a avut loc la Miercurea Ciuc instalarea sa ca prim episcop al Covasnei şi Harghitei.

Nicolae CorneanuMitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, în vârstă de 90 de ani, a murit, la sfârşitul lunii septembrie, la reşedinţa mitropolitană.

Născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeş, într-o familie de preoţi, Nicolae Corneanu a urmat cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După absolvirea facultăţii s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 şi-a susţinut teza cu titlulViaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.

În anul 1960 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou”, din Bucureşti, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie acelaşi an, în Catedrala Episcopală din Arad. În 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales în scaunul vacant de arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului.

Numele lui IPS Nicolae Corneanu a apărut, de-a lungul timpului, în mai multe scandaluri, în anul 2008 solicitându-se chiar caterisirea mitropolitului.

Astfel, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, în unele cercuri, în special ale revoluţionarilor, se vorbea tot mai pronunţat că din ordinul său ar fi fost închise porţile Catedralei Mitropolitane în Decembrie '89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împuşcaţi pe scările acesteia. Aceste speculaţii au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae.

În anul 2007, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea cu fosta Securitate încă din anul 1950 şi ar fi oferit informaţii sub numele de cod „Popa Vasile”, “Popescu Ion/Ioan” şi “Munteanu Ioan”.

IPS Nicolae nu a negat colaborarea cu fosta Securitate, el trimiţând CNSAS o scrisoare cu explicaţii. ”Din păcate, «am fost colaborator al poliţiei politice comuniste» nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, când am fost arestat pe motivul de a fi adăpostit un aşa-zis «fugar» stabilit în Germania şi venit în ţară pentru a-şi revedea familia. Eliberat, s-a crezut că voi mai fi vizitat de alţi «fugari», care astfel ar fi fost şi ei prinşi. Obligat a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranţă, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise şi informaţii, până la Revoluţia din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situaţii mi-a măcinat tot timpul conştiinţa şi de aceea imediat după Revoluţie am făcut declaraţii publice începând cu ianuarie 1990. Aşadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse şi acceptate”, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS.

Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfinţire a Bisericii greco-catolice ”Sfânta Maria Regina Păcii şi a Unitătii”, ÎPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioşilor şi a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăşi. Astfel, Excelenţa sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunţiul apostolic în România, conform tradiţiei, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, mitropolitul împărtăşindu-se singur. Această situaţie a determinat protestul Patriarhiei Ruse, prin vocea mitropolitul Kirill, solicitând Bisericii Ortodoxe Române „să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”. De asemenea, mari duhovnici şi călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro