În Timiş, justiţiabilii încă nu simt efectele benefice ale implementării noilor coduri Civile şi penale, şi a codurilor de procedură aferente care par să fi dus la lungirea termenelor de judecată, şi, în consecinţă, şi a proceselor, instanţele din judeţ numărându-se printre cele care stabilesc cele mai lungi termene  de judecată din ţară, conform Inspecţiei Judiciare.

Termene lungi, probleme vechi

Inspecţia Judiciară a publicat recent un raport realizat în urma verificărilor întreprinse la nivel naţional cu privire la intervalului de timp la care este stabilit primul termen de judecată,  în dosarele înregistrate după intrarea în vigoare a noilor coduri.

Au fost identificate instanţe în cazul cărora s-a constatat că intervalul de timp la care este stabilit primul termen de judecată depăşeşte o durată apreciată ca fiind rezonabilă, iar Curtea de Apel Timişoara şi o parte din instanţele subordonate au fost nominalizate cu termene destul de lungi, care prelungesc, mai departe, procesele.

Potrivit Inspecţiei Judiciare a CSM, durata medie a termenului stabilit pentru verificarea cererii de chemare în judecată variază, în instanţele din Timiş, între 2 şi 30 de zile, iar durata media a primului termen de judecată, între 30 şi 90 de zile.

Printre cauzele identificate ca având o contribuţie majoră la aceste interval mari de timp se numără volumul mare de dosare înregistrate raportat la numărul de judecători sau de personal auxiliar, încărcătura de dosare pe judecător, ce depăşeşte media naţională, numărul mare de dosare având acelaşi obiect (cereri de încuviinţare a executării silite, plângeri contravenţionale, litigii privind: taxe de poluare, de înmatriculare fără taxă, timbru de mediu, radieri societăţi comerciale, litigii de muncă, asigurări sociale), existenţa simultană pe rolul aceluiaşi complet de judecată atât a cauzelor cărora le sunt aplicabile dispoziţiile vechiului coduri, cât şi a celor care intră sub incidenţa noilor dispoziţii procesuale, fluctuaţia de judecători, reflectată în reducerea numărului completurilor şi modificarea permanentă a structurii acestora, şi, nu în ultimul rând, perioada vacanţei judecătoreşti în care sunt configurate doar completurile de vacanţă, cărora le sunt alocate numai cauzele considerate urgente, conform dispoziţiilor regulamentare.

“Rezultatul verificărilor efectuate evidenţiază că modalitatea de implementare a dispoziţiilor legale şi regulamentare, după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, prin raportare la intervalul de timp stabilit ca dată recomandată, precum şi la primul termen de judecată fixat, în cazul anumitor instanţe, lipseşte de eficienţă însuşi scopul urmărit prin adoptarea noilor dispoziţii legale, acela de reducere a duratei procedurilor civile”, este concluzia Inspecţiei Judiciare, raportată la instanţele din Timiş.

Multe dosare şi probleme de personal

Schimbarea “metodologiei” de lucru s-a suprapus, în Timiş, peste o încărcătură de dosare foarte mare raportată la numărul de judecători, şi peste o serie de probleme mai vechi identificate în sistem.

Conform ultimului raport privind starea Justiţiei, ca şi în anii anteriori, Timişoara se numără printre curţile de apel care au un număr foarte mare de cauze de soluţionat comparativ cu celelalte, respectiv 29.998 de cauze, faţă de 22.558 în anul anterior.

În ceea ce priveşte încărcătura pe judecător, Curtea de Apel Timişoara se clasează pe locul trei pe ţară, prima poziţie fiind ocupată de Curtea de Apel Alba Iulia, cu 1915 dosare pe judecător (2.030 de dosare pe judecător în anul anterior), urmată de Curtea de Apel Târgu Mureş, cu 1.861 dosare pe judecător (1.670 cauze pe judecător în anul anterior) şi Curtea de Apel Timişoara, cu 1.790 dosare pe judecător (1.352 cauze pe judecător în anul anterior).

“Curtea de Apel Alba Iulia înregistrează o schemă de 45 posturi cu 42 în medie ocupate efectiv, necesitatea suplimentării schemei fiind evidentă. De asemenea, la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş a existat un deficit de patru judecători, în timp ce la Curtea de Apel Timişoara deficitul a fost de şase judecători în medie. Dacă întrega schemă ar fi fost ocupată, încărcăturile pe judecător ale celor două curţi ar fi scăzut la 1.590 de cauze, cu mult sub pragul actual şi mult mai aproape de media naţională”, se arată în Raportul privind starea justiţiei, întocmit de către CSM.

Conform ultimelor date făcute publice de către Judecătoria Timişoara, anual, pe rolul instanţei sunt înregistrate peste 39.000 de cauze, dintre care marea majoritatea cauze civile şi aproximativ 4.000 de cauze penale. Acestor dosare li se adaugă un stoc de 11.000 de dosare preluate din anii precedenţi.

La Tribunalul Timiş sunt rol peste 31.000 de dosare, existând un aport important de cauze, în special penale, în fiecare an. Deocamdată, însă, nu există soluţii eficiente pentru degrevarea instanţelor de numărul extrem de mare de dosare. “Dacă în alte ţări s-au identificat soluţii pentru a surmonta impactul acestor dosare asupra volumului de muncă al magistraţilor, în România lucrurile sunt încă extrem de complicate, managementul diferenţiat de caz fiind un concept insuficient cunoscut şi deloc implementat. Acesta presupune separarea dosarelor de rutină, repetitive, redundante, de cele care vizează controversele reale şi a căror soluţionare de către judecător aduce  plus valoare. Ideea ar fi aceea că, odată ce a fost stabilit că o practică guvernamentală este ilegală sau neconstituţională, acţiunile persoanelor care solicită îndreptarea ar trebui procesate la lot, deoarece răspunsurile la plângerile lor vor fi identice sau foarte apropiate. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul plângerilor multiple, redundante care nu sunt admise”, spun magistraţii Curţii de Apel Timişoara.

Judecătorii Curţii de Apel Timişoara mai spun că, întrucât nu toate soluţiile posibile pentru rezolvarea acestui tip de cauze repetitive sunt îngăduite de normele procedurale româneşti, iar alte soluţii, deşi permise, nu sunt la îndemâna magistraţilor, ci a instituţiilor publice guvernamentale, dar, deopotrivă, nu sunt agreate, la nivelul Curţii de Apel Timişoara s-a imaginat, pentru rezolvarea proceselor, încheierea unui protocol cu Direcţiile Judeţene ale Finanţelor Publice Arad, Timiş, Caraş-Severin, respectiv administraţiile publice locale din cele trei judeţe. Protocoale prin care acestea să se oblige să standardizeze maniera de adresabilitate, prin standardizarea întâmpinărilor  şi a motivelor de recurs, în timp ce instanţele să standardizeze hotărârile care urmează a fi pronunţate în cauză. Proiectul, deşi agreat de ambii parteneri, nu s-a mai concretizat din cauza “regionalizării” făcute, în avanpremieră, în structurile subordonate Ministerului de Finanţe.

“Deşi la aceste discuţii a existat o disponibilitate totală, dat fiind că măsura preconizată era de natură să reducă cheltuielile umane şi materiale generate de un mod de lucru neunitar – din motive de schimbări la vârf în cadrul unor Direcţii ale finanţelor publice judeţene, protocoalele în discuţie nu s-au încheiat”, precizează reprezentanţii Curţii de Apel Timişoara.

S-a sperat, totodată, ca prin mediere să se reducă numărul de dosare care ajung în instanţă. Legiferată ca profesie în urmă cu aproape zece ani, medierea a parcurs paşi timizi până când a fost instituită ca o etapă obligatorie în rezolvarea litigiilor, în ideea de a degreva instanţele sufocate de un număr tot mai mare de dosare. În momentul de faţă, conform tabloului mediatorilor, în Timiş există 466 de mediatori. Dintre aceştia au drept de exercitare a profesiei 441 de mediatori şi 25 au activitatea suspendată. Medierea a fost recomandată nu o dată ca o alternativă mult mai ieftină faţă de instanţă. De exemplu, pentru un divorţ simplu, fără minori, este indicată o taxă de 300 – 400 de lei. Printre cei care au obţinut dreptul de a profesa ca mediator sau urmează să-l obţină se numără avocaţi şi chiar notari din Timişoara.

Judecător Cristi Danileţ: “Trecem printr-o etapă de pionierat”

Judecătorul Cristian Danileţ apreciază că această prelungire a termenelor de judecată nu are atât de mult legătură cu numărul insuficient al judecătorilor, cât cu aplicarea noilor proceduri ale codurilor. “Trebuie respectate nişte termene prevăzute de legislaţie şi există un deficit în ceea ce priveşte administrarea probelor. Expertizele pot dura foarte mult, şi acest lucru duce la prelungirea proceselor. În ţară, în momentul de faţă, avem un număr de judecători care se apropie de cel optim. Totul e ca judecătorii să se obişnuiască cu noile proceduri, pentru că perioada pe care o traversăm acum este una de pionierat”, mai spune Cristian Danileţ.

Avocat Lazăr Gruneanţu: “Dacă înregistrez o cauză în ianuarie, pot primi termen în iunie”

Avocatul Lazăr Gruneanţu, de la Baroul Timiş, spune că la nivelul instanţelor din judeţ se remarcă o lungire a termenelor stabilite în procese, fenomen accentuat după intrarea în vigoare a noilor coduri. “Se invocă aceleaşi chestiuni legate de aplicarea noilor coduri. Unele motivaţii de acest gen sunt justificate, altele sunt doar un fel de a se ascunde sub pulpana aplicării noilor coduri. Adevărul e că dacă înregistrez o cauză în ianuarie, pot primi termen în iunie. Este adevărat că sunt aceste proceduri preliminare în care se fac întâmpinări, se strâng probe, se realizează expertize, lucru care uşurează ulterior felul în care decurge procesul. Însă durează foarte mult până se ajunge la primul termen al procesului”, precizează avocatul timişean.