Conform ultimului Raport privind starea justiţiei, publicat de Consiliul Superior al Magistraturii, nici anul trecut nu s-a reuşit să se obţină o degrevare majoră a instanţelor timişene de încărcătura foarte mare de dosare. Asta, în ciuda alternativelor, precum cele reprezentate de mediere.

Număr mare de dosare

Raportul anual privind starea justiţiei, publicat zilele trecute de Consiliul Superior al Magistraturii, confirmă aglomeraţia din unele instanţe timişene, respectiv încărcătura mare de dosare pe judecător, dar şi pe procurorii din unele secţii de parchet.

Deşi la nivel naţional cele 176 Judecătorii,  42 de Tribunale, 4 Tribunale specializate, 15 Curţi de Apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună au înregistrat în 2015 un volum total de activitate de 3.040.020 dosare  (3.502.689 dosare în anul 2014), ceea ce corespunde unei scăderi cu 13,21 % comparativ cu 2014, pe plan local au continuat să se înregistreze volume mari de dosare pe instanţe şi unităţi de parchet.

„Se remarcă, la fel ca şi în anii anteriori, unele Curţi de Apel cu un număr foarte mare de cauze de soluţionat comparativ cu celelalte, şi anume Curtea de Apel Bucureşti cu 62.960 cauze (66.983 cauze în 2014), Curtea de Apel Craiova cu 22.178  cauze (25.795 cauze în 2014), Curtea de Apel Cluj cu 20.246 cauze (24.120 cauze în 2014) şi Curtea de Apel  Timişoara cu 18.747 cauze (25.989 cauze în 2014)”, se precizează în raportul CSM.

Cât despre încărcătura de dosare pe judecător, relevă acelaşi document, prima poziţie a fost ocupată în 2015 de Curtea de Apel Cluj, cu 908 dosare pe judecător (1.197 dosare pe judecător în 2014) urmată de Curtea de Apel Timişoara cu 824 dosare pe judecător (1282 dosare pe judecător în 2014).

În ceea ce priveşte încărcătura pe schemă, în anul 2015, prima poziţie este ocupată de aceeaşi Curte de apel  Cluj cu 860 dosare pe schemă (1133 dosare pe schemă în 2014), Curtea de apel Timişoara cu  794 dosare pe schemă (1235 dosare în 2014), urmată de Curtea de Apel Bacău cu 750 dosare pe schemă.

Un aspect îmbucurător este că în acelaşi raport Curtea de Apel Timişoara şi instanţele din subordine se încadrează într-un grad de eficacitate „foarte eficient”, clasificarea fiind făcută de raportorii CSM, raportat la numărul de dosare soluţionate.

Unităţile de parchet nu au scăpat nici ele de un volum mare de dosare, conform Raportului privind starea Justiţiei pe 2015, care relevă faptul că Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara a ajuns din acest punct de vedere campion naţional. „În anul 2015, cea mai mare încărcătură de cauze pe procuror a fost înregistrată de  Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu un număr de 146 dosare penale pe procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu un număr de 121 dosare penale pe procuror şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu un număr de 113 dosare penale pe procuror.  La încărcătura de cauze calculată strict pe procurorii care au fost desemnaţi să soluţioneze dosare, media cea mai ridicată a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu un număr de 316 cauze pe procuror, urmat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu o medie de 225 de dosare şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cu o medie de 158 de cauze”, spun raportorii CSM.

Aceştia mai menţionează că la celălalt pol, s-au situat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj cu numai 32 de dosare penale pe procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş cu 50 de dosare pe procuror şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu 56 de dosare penale pe procuror.

Patru dosare mai vechi de zece ani, încă pe rol

CSM face şi o analiză a cauzelor cu vechime pe rolul instanţelor din ţară, concluzionând, deloc optimist că, doar la nivelul a patru curţi de apel s-a înregistrat diminuarea stocului de dosare mai vechi de zece ani, respectiv Curtea de Apel Braşov, Bucureşti, Craiova şi Timişoara. În cazul Timişoarei, Curtea de Apel a redus stocul de la 7 la 4, spun raportorii CSM.

Magistraţii timişoreni au venit în acest sens şi cu propuneri privind îmbunătăţirea procesului judiciar, printre sugestiile magistraţilor timişeni numărându-se, conform raportului CSM, „asistenţa juridică obligatorie încă din faza iniţială a procesului, administrarea obligatorie a probelor prin avocaţi, obligarea justiţiabililor la restituirea costurilor aferente procesului exercitat în condiţiile abuzului de drept şi încurajarea soluţionării pe cale amiabilă a litigiilor prin măsuri ca scutirea/restituirea parţială a taxelor de timbru.”

Raportul mai consemnează faptul că la Curtea de Apel Timişoara s-a menţionat ca fiind deficienţe „lipsa unor evidenţe electronice, pe categorii de cauze, care să simplifice procesul de identificare a hotărârilor solicitate de unele persoane, în vederea determinării jurisprudenţei instanţei”, “lipsa unor baze de date extinse, detaliate şi comprehesive pe materii şi lipsa unor instrumente de filtrare a bazei de date”. În acelaşi registru, Curtea de Apel Timişoara a arătat că în anul 2015 s-a dublat numărul cererilor de la jurnalişti, formulate în baza Legii nr. 544/2001, pentru eliberarea copiilor hotărârilor, cu obturarea datelor personale, în special în materie penală.

Problema cea mai mare rămâne însă cea a volumului foarte mare de dosare, alternativa medierii nefiind încă foarte utilă pe acest segment. Iar rezultatul direct, simţit de justiţiabili este lungirea procesului de judecată. „Nu ştiu dacă are o legătură cu volumul mare de dosare pe judecător, cert este că am remarcat în activitate o lungire a termenelor de judecată stabilite în procese”, confirmă avocatul timişorean Dumitru Ganţ.