Munca la negru ia din nou amploare, în Timiş?

muncitori-in-constructiiDeşi Timişul este, oficial, unul dintre judeţele cu cea mai mică rată a şomajului, piaţa locală a muncii nu este lipsită de probleme. Controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă demonstrează că munca la negru şi diversele abuzuri ale angajatorilor nu sunt fenomene eradicate în Timiş.

 

Şase dosare penale pentru muncă la negru

Conform indicatorilor Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, de la începutul anului inspectorii de muncă au efectuat aproape 4.000 de controale, în urma acestora 227 de persoane fiind depistate că lucrează fără forme legale de angajare (dintre care patru minori). Au fos aplicate 2.710 sancţiuni, s-au dat 2.381 avertismente şi 329 amenzi în valoare totală de 2.436.900 de lei.

Ca şi în alţi ani, angajaţii nedreptăţiţi s-au adresat Inspectoratului, ca singură instituţie abilitată să le apere interesele în cazul în care sunt supuşi unor abuzuri legate de relaţia de muncă. Până în prezent, la ITM Timiş au fost înregistrate1.133 sesizări din care 1.107 au fost rezolvate, diferenţa fiind în termenul de soluţionare a sesizărilor. Majoritatea sesizărilor au vizat plata salariilor restante şi neplata muncii suplimentare.

99 de angajatori care practică munca fără forme legale de angajare au fost sancţionaţi cu amenzi în valoare de 1.520.000 lei, iar în cazurile grave, fiind vorba de cele în care s-a descoperit un număr mare de muncitori la negru, amenda nu a mai fost considerată suficientă. Astfel, s-au trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara şase dosare penale vizând şase societăţi comerciale cu 75 de persoane ce munceau fără forme legale de angajare.

„Din ce am constatat noi în urma controalelor efectuate, sectorul de construcţii rămâne cel mai afectat de fenomenul muncii la negru, mai ales pe perioada verii. De asemenea, la spălătoriile auto am depistat un număr destul de mare de angajaţi fără forme legale”, ne-a declarat Pavel Kaşai, inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş.

Totodată au fost depistaţi de la începutul anului 17 angajatori care nu respectă prevederile privind munca de noapte, dându-se 15 avertismente şi două amenzi în valoare de 3.000 de lei, 149 de angajatori care nu respectă prevederile privind repausul săptămânal, în cazul cărora s-au dat 110 avertismente şi 39 de amenzi în valoare de 58.500 de lei şi 79 de angajatori care nu respectă prevederile privind munca suplimentară, în cazul lor fiind date 45 de avertismente şi 34 de amenzi în valoare de 52.000 de lei. Printre cei sancţionaţi nu se regăsesc doar  firme de confecţii textile sau chioşcuri, ci şi societăţi cu pretenţii, unele de pe segmentul multinaţionalelor.

Nereguli favorizate de fiscalitate

Conform unui raport prezentat de Banca Mondială, rata totală a contribuţiilor sociale – pentru pensie, şomaj şi sănătate – variază în economiile aflate în tranziţie din Europa Centrală şi de Est de la 3%, în Armenia, la 55%, în România, cu niveluri de aproximativ 30% în Rusia, 31% în Bulgaria, 40% în Polonia, 44% în Ungaria, 45% în Cehia sau 49% în Slovenia. “Ratele ridicate ale contribuţiilor ar putea induce reacţii în oferta de muncă, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se menţionează în raport.

Documentul mai arată că, în timp ce România are cea mai ridicată rată din regiune, veniturile colectate la buget din aceste contribuţii reprezintă numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, faţă de 11% în Polonia, aproximativ 12% în Ungaria şi Slovenia şi 15% în Cehia. “Randamentul veniturilor scade atunci când ratele contribuţiilor depăşesc un anumit nivel”, notează Banca Mondială, care nu uită să precizeze că România are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din UE, reprezentând aproximativ 30% din PIB.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro