Autorităţile din Timiş continuă să aloce fonduri pentru hărţi de hazard şi de risc la inundaţii, cu toate că este discutabilă utilitatea acestui demers, în contextul în care chiar şi reprezentanţii Prefecturii spun că o parte din aceste documentaţii s-au realizat tardiv, dându-se de către Primării sute de autorizaţii de construcţie în zone inundabile.

Harta de hazard pentru Banat, finalizată

După o serie de demersuri similar întreprinse la nivelul Consiliului Judeţean Timiş, zilele trecute a fost rândul Administraţiei Bazinale de Apă Banat să anunţe finalizarea în urma implementării unui proiect cu fonduri europene a hărţii de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Banat. Aceasta prezintă zonele inundabile numai din revărsarea cursurilor de apă din bazinele hidrografice Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Aranca şi a afluenţilor direcţi ai Dunării, fiind considerată un document de suport pentru identificarea scenariilor de amenajare în punctele critice din zonele bazinului hidrografic Banat şi a măsurilor pentru o gestionare eficientă a riscului de inundaţii.

Proiectul derulat de Apele Române a presupus realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe cursurile de apă din Banat, identificarea unor scenarii de amenajare în punctele critice din zonele acoperite de proiect, identificarea măsurilor structurale şi nonstructurale pentru un management pro-activ al riscului la inundaţii, precum şi efectuarea unei analize socio-economice a măsurilor identificate, stabilirea criteriilor de prioritizare şi ierarhizarea măsurilor necesare.

Pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, Administraţia Naţională Apele Române anunţă că va elabora, până în 2015, planurile de management al riscului la inundaţii pe bazine hidrografice, conform cerinţelor directivelor europene. Prin implementarea măsurilor structurale se urmăreşte, în primul rând, protecţia oamenilor şi a bunurilor acestora, a obiectivelor socio-economice, precum şi protecţia mediului.

Harta de hazard la inundaţii arată limita inundaţiei – adică, până unde se poate extinde apa într-un scenariu luat în considerare – şi adâncimea apei la viituri sau viteza apei corespunzătoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire, adică date referitoare la inundaţii care se produc odată la 1.000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 de ani, respectiv odată la zece ani.  

Valoarea proiectului, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin POS Mediu, este de peste 15,7 milioane lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat. Perioada de implementare a fost de 28 de luni.

Totuşi, conform precizărilor Prefecturii Timiş, deşi documentele de acest gen sunt utile, o parte din ele au ajuns să fie întocmite prea târziu, în raport cu utilitatea acestora în zonele inundabile. “După 2005 – 2006 au început să se refacă aceste hărţi de inundaţii,  însă, din anumite puncte de vedere, o bună parte din aceste documente au fost elaborate tardiv. Spun asta pentru că şi în Timiş Primăriile au eliberat numeroase autorizaţii de construcţie în zone care prezintă un risc mare de a fi inundate, marcate ca atare pe hărţile de inundaţii”, spune subprefectul de Timiş Zoltan Marossy. Reprezentantul Prefecturii Timiş susţine că nici după 2008 o parte din primarii aleşi nu ştiau de existenţa acestor documente. “Chiar dacă erau elaborate aceste hărţi, ele nu au fost consultate la nivelul Primăriilor, care au continuat să dea autorizaţii de construcţii, şi să permită amenajarea de construcţii cu caracter permanent în aceste zone cu risc mare de a fi inundate. Şi acum, degeaba se fac aceste documente dacă primarii nu ţin cont de ele”, susţine Zoltan Marossy.

Sume mari cheltuite pe aceste documentaţii

De-a lungul ultimilor ani s-au dat în mod constant sume importante de la bugetul local şi central pentru hărţile de inundaţii. La nivel naţional, în ultimii ani s-au cheltuit peste 45 de milioane de euro pentru aceste documente.

Pentru întocmirea acestor hărţi s-au dat 36 de milioane de euro din fonduri europene, restul de zece milioane de euro fiind plătite din bugetul statului.

Hărţile de hazard şi risc la inundaţii au fost întocmite pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii, fiind analizaţi circa 33.500 de kilometri de cursuri de apă, adică 42% din cei de la nivel naţional.

Au fost scanate cursurile principale de apă şi afluenţii lor de la nivelul celor 11 bazine hidrografice: Crişuri, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Dobrogea-Litoral, Prut-Bârlad, Siret, Mureş, Someş-Tisa.

Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii sunt, teoretic, folosite la reactualizarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul tuturor bazinelor hidrografice. Astfel, autorităţile susţin că pe viitor vor putea fi reduse potenţialele pagube în zonele cu risc de inundaţii, pentru că vor putea ţine cont de aceste hărţi atunci când trebuie să elibereze, de exemplu, o autorizaţie de construcţie într-o anumită zonă. În Timiş, pe parcursul ultimilor ani, CJ Timiş a alocat bani pentru aceste hărţi de inundaţii: în 2010, 2011, 2012 şi 2013, câte 10.000 de lei, deşi au existat voci, competente în domeniul intervenţiei în situaţii de urgenţă, care au contestat utilitatea acestor documente.

Pe lângă aceste hărţi de inundaţii, Guvernul a decis, anul trecut, editarea aşa-numitelor manuale pentru primari şi prefecţi privind managementul inundaţiilor şi secetei hidrologice. O cheltuială cu semnul întrebării, dacă ne raportăm la faptul că, după distribuirea lor în teritoriu, inundaţiile au făcut ravagii.

Valoarea “manualelor pentru primari şi prefecţi privind managementul inundaţiilor şi secetei hidrologice”, editate de Guvern, a fost de 33.540 de lei – adică, peste 7.500 de euro, la un curs de 4,5 lei/euro –, conform unui răspuns furnizat de Administraţia Naţională Apele Române la o cerere de informaţii trimisă de TIMPOLIS Guvernului. Preţul de achiziţie a fost de 3,96 de lei pentru Manualul Primarului, tipărit într-un tiraj de 8.000 de bucăţi, şi de 3,72 de lei, pentru Manualul Prefectului, tipărit într-un tiraj de 500 de exemplare.

Potrivit Guvernului, întreaga procedură de tipărire a acestor manuale a fost desfăşurată de Administraţia Naţională Apele Române. Procedura de achiziţie a fost prin cumpărare directă. 

Timişenii sunt pe cont propriu, în caz de inundaţii

Rămâne de văzut dacă aceste hărţi de hazard vor fi măcar de acum încolo folosite de Primării, pentru a lua măsuri care se impun, experienţa inundaţiilor din această vară demonstrând că timişenii sunt, mai mult sau mai puţin, pe cont propriu în cazul unor viituri de amploare. Astfel, Timişul a fost uitat la împărţirea banilor pentru reabilitările necesare în urma inundaţiilor din această vară, când s-a publicat celebra hotărâre de guvern   667, prin care se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014 cu suma de 51,74 de milioane de lei, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada aprilie – iulie 2014.

Timişul a fost ignorant total, suma de 51 de milioane de lei fiind împărţită între judeţele Argeş, Gorj, Prahova, Olt, Teleorman şi Vâlcea. Guvernul a uitat că pagubele produse de inundaţii în Timiş au fost evaluate la peste 3,3 milioane de lei şi că în Gătaia sinistraţii au fost nevoiţi să locuiască în construcţii modulare trimise iniţial în judeţul Dolj, deşi acolo existau deja destule locuinţe temporare pentru sinistraţi.

Inundaţiile au produs pagube însemnate în Timiş – imobile şi anexe distruse, străzi şi podeţe afectate, recolte compromise şi drumuri judeţene sparte de ape în zonele localităţilor Gătaia, Denta, Jamu Mare şi Moraviţa.

Interpelat de deputatul PDL Cornel Sămărtinean pe tema lipsei alocărilor de fonduri pentru inundaţii în Timiş, Ministerul Dezvoltării Regionale a precizat că după acea celebră hotărâre de Guvern Timişul a primit suma de 1,3 milioane de lei, care reprezintă doar o treime din totalul valorii pagubelor estimate în Timiş. Ministrul de resort, Liviu Dragnea, a pasat răspunderea spre Prefectură, precizând că trebuia ca autorităţile locale să solicite alocarea de bani din fondul special de rezervă al Guvernului, şi că trebuia să se primească un raport semnat de prefect privind pagubele produse pe raza judeţului, precum şi “note de constatare a pagubelor, procese verbale, de constatare şi evaluare a pagubelor produse de calamităţi naturale”.

Cu toate acestea, Prefectura Timiş a anunţat că a trimis către Guvern evaluarea pagubelor produse de inundaţii în judeţ, cu “rugămintea” ca şi Timişul să primească bani pentru reabilitări şi refacerea infrastructurii distruse de viituri.