Considerată o boală a sărăciei în curs de eradicare, tuberculoza pare să aibă parte de o revenire în ultimii ani, când noi şi noi cazuri sunt descoperite de medicii de specialitate, unele în stadii foarte avansate. Nici Timişul nu face excepţie şi, din păcate „moda” refuzului unui număr tot mai mare de părinţi de a-şi vaccina copiii mici, care face furori şi în vestul ţării, constituie un factor agravant.

O tendinţă îngrijorătoare

Medicii epidemiologi avertizează că, dacă se continuă şi se accentuează tendinţa de a nu se administra copiilor mici setul de vaccinuri obligatorii, boli grave, care erau pe punctul de a fi eradicate, cum e tuberculoza, ar putea recidiva, cu consecinţe foarte grave.

În acest sens este adus în Timiş exemplul vaccinării BCG anti-tuberculoză care, de la un procent ce depăşea 99%, în mediul urban şi rural a a ajuns acum la un grad de acoperire de 96,859% în mediul urban şi 93,373%, în mediul rural, tendinţa fiind descrescătoare. Iar una dintre cauzele majore a acestei scăderi este, după cum indică chiar medicii, refuzul părinţilor de a-şi vaccina copiii şi, implicit, neprezentarea la vaccinare.

„Scopul programelor de vaccinare este de a ţine sub control aceste forme de boală extrem de grave. Este ştiut faptul că e mult mai ieftin şi mai bine să previi, decât să tratezi. Altfel, aceste boli pot reveni, cu forme şi complicaţii foarte grave. Pe lângă tuberculoză, dacă s-ar reactiva în proporţii semnificative boli precum rubeola, rujeola, poliomelita – ţinând cont că în Ucraina a fost semnalat de curând un focar de poliomelită – consecinţele ar fi cu adevărat dezastruoase, copiii afectaţi putând avea sechele grave. Eu dau tot timpul exemplul unui caz al unei fete de 20 de ani care a murit în urma unei înţepături de la un spin de trandafir, pentru că părinţii săi, din cauza anumitor convingeri religioase, nu îi făcuseră vaccinul antitetanos”, spune medicul epidemiolog timişean Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara.

În cazul tuberculozei, se poate menţiona, în aceeaşi idee, că anual în Timiş s-au luat în evidenţă, conform ultimului raport al Direcţiei de Sănătate Publică, 577 de cazuri de TBC, din care 485 cazuri noi şi 92 de cazuri de recidivă.
În cazul copiilor cu vârste până în 14 ani raportul DSP Timiş indică o creştere semnificativă anuală, de la 17 cazuri la 100.000 de locuitori la 28,69 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Un flagel care revine

Conform statisticilor naţionale, în România, în fiecare zi, trei persoane mor din cauza tuberculozei, în timp ce alte 45 sunt diagnosticate cu această boală. România are cea mai ridicată incidenţă a tuberculozei dintre toate statele Uniunii Europene, de peste şase ori mai mare faţă de media europeană. Tuberculoza este strâns legată de condiţiile socio-economice, de nutriţie, de nivelul de trai şi de sistemul de sănătate dintr-o ţară. Unul din cinci europeni diagnosticaţi cu TBC, o boală a sărăciei, provine din România.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 20.000 de cazuri noi de îmbolnăvire cu TBC se produc în România în fiecare an. Conform datelor din Strategia Naţională Medicală, radiografia acestei boli în România arăta astfel: incidenţă globală de 72,9 cazuri la 100.000 locuitori, 5,3 decese la 100.000 de locuitori, 15.500 cazuri noi, peste 500 dintre acestea fiind cazuri noi de tuberculoză multidrog rezistentă.

Situaţia este alarmantă, mai ales în ce priveşte grupele de populaţie cele mai vulnerabile la tuberculoză: persoanele care trăiesc în sărăcie, cele din mediul rural, populaţia romă, persoanele fără adăpost, populaţia din penitenciare, dependenţii de droguri injectabile.

Multe dintre persoanele marginalizate şi din mediul rural nu au un acces adecvat la serviciile de sănătate, ceea ce creează mari dificultăţi în diagnosticarea rapidă a tuberculozei şi în urmarea tratamentului. O problemă frecvent menţionată la nivel european este numărul pacienţilor cu TBC care emigrează din România şi pentru care nu se mai face urmărirea cazurilor.