Nelipsită din listele de promisiuni electorale ale ultimilor ani, completarea inelului de centură a municipiului Timişoara a rămas tot la stadiul de promisiune. Deşi s-au primit în mod constant asigurări de la nivel central că definitivarea centurii Timişoarei este o investiţie prioritară pentru zonă, recentul Masterplan General de Transport dovedeşte contrariul. Oricum, fără terminarea acestei alternative de transport, menite să scoată traficul greu din oraş, investiţiile de până acum sunt inutile, iar tirurile rămân o prezenţă constantă pe străzile Timişoarei, şubrezind şi mai mult clădirile şi contribuind semnificativ la menţinerea unui procent de noxe şi praf cu mult peste limitele admise în aerul respirat de timişoreni.

Nicolae Robu: „Guvernul Ponta consideră că Timişoara nu are nevoie de centura ocolitoare pânăn în 2030”

Dacă mai era nevoie de o confirmare a faptului că Timişoara este cvasi-absentă din planurile de investiţii ale actualului Guvern, Masterplanul General de Transport este o dovadă. Făcut public în urmă cu câteva zile, acesta nu pomeneşte absolut nimic despre completarea inelului de centură al Timişoarei. Lucru este cu atât mai grav cu cât documentul nu e un studiu de fezabilitate oarecare, fantezist,  ci se presupune că este studiul fundamental  pe baza căruia trebuie să se desfăşoare pe termen lung toate proiectele pe care le va promova Guvernul, respectiv Consiliile Judeţene.

Fără să-şi mai facă de mult iluzii legate de susţinerea obiectivelor de investiţii ale Timişoarei de către actualul Guvern, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a tras deja concluziile după publicarea acestui Masterplan dezbătut intens în ultimele zile: „Noi încă suntem la zero lei în Timişoara! Zero lei! Scris cu majuscule. Eu tot le cer, hai să discutăm pe concret, nu mai veniţi aici să ne luaţi de fraieri, să ne spuneţi ce sume se aprobă pentru Timişoara. Veniţi şi spuneţi ce s-a dat”.

Primarul mai spune, printr-un mesaj postat pe o reţea de socializare că „Guvernul Ponta consideră că Timişoara, cel mai dinamic oraş al ţării în 2013, conform celebrei reviste Forbes, al doilea contributor la bugetul centralizat al ţării, al treilea oraş din România după populaţie, nu are nevoie de centura ocolitoare pânăn în 2030! După Guvernul Ponta, Timişoara trebuie să fie încă 15 ani traversată de tiruri şi de mii şi mii de maşini aflate zilnic în tranzit, cu poluarea aferentă, cu ambuteiajele inerente, cu distrugerile provocate drumurilor, cu crăpăturile cauzate clădirilor etc.”

Edilul Timişoarei reaminteşte că, în ciuda declaraţiilor unor voci ale Puterii, potrivit cărora se vor aloca fonduri pentru centura Timişoarei, „oricine ştie că pot fi finanţate din bani europeni, în domeniul transporturilor, doar obiectivele prezentate în Masterplan”.

Prin urmare, primarul le-a lansat timişorenilor, prin intermediul aceleiaşi reţele de socializare, întrebarea dacă sunt de acord cu organizarea unui „miting apolitic” de protest faţă de Guvernul Ponta, din cauza aceste atitudini de ignorare a Timişoarei, şi cu solicitarea „imperativă” a includerii centurii Timişoarei în Masterplanul 2014 – 2030?

Preşedintele CJ Timiş: „Am găsit multă înţelegere la Guvern”

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi al Organizaţiei Judeţene a PSD, Titu Bojin a venit, ca şi în cazul Centrului Intermodal, cu aceleaşi promisiuni legate de „convorbiri de taină cu oficiali din Guvern”, care au dat asigurări că Timişoara nu a fost uitată. De această dată Titu Bojin s-ar fi întâlnit, marţi dimineaţa, cu ministrul Transporturilor, Ioan Rus, care a dat asigurări că problema finanţării centurii de sud a Timişoarei „a fost rezolvată”, Guvernul urmând să asigure cofinanţarea acestui proiect. „Au fost discuţii de mai mult timp pe această temă, însă acum s-au finalizat. Centura de sud este parte a unei investiţii din fonduri europene, iar Guvernul va asigura partea de cofinanţare. Este un lucru îmbucurător pentru timişoreni. Am găsit multă înţelegere la Guvern, un alt lucru pentru care mă declar satisfăcut. Iar acesta este doar începutul, pentru că am avut mai multe negocieri cu domnul ministru Ioan Rus, urmând ca şi alte investiţii să fie sprijinite de Guvernul Ponta”, a transmis Titu Bojin, printr-un comunicat de presă remis redacţiei, din partea PSD Timiş. Ca şi cum realizarea unui astfel de obiectiv pentru Timişoara poate fi finanţată în urma unei simple discuţii de negociere.

Centura Timişoarei, obiectiv etern pe lista de priorităţi

Cei care îşi mai aduc aminte de pliantele electorale distribuite de USL în Timişoara ştiu că închiderea inelului de centură al oraşului, pentru devierea totală a traficului greu, care să nu mai traverseze oraşul, era cap de listă, ca una dintre promisiunile asumate ce urmau a fi puse în practică rapid, după alegeri.

De mai multe ori grupul de consilieri locali ai PDL a ţinut să amintească conducerii Primăriei, şi în varianta USL, şi în cea scindată, de această promisiune neonorată. “Au trecut aproape trei ani de când USL-ul a preluat puterea în România şi atunci erau foarte mulţi oameni euforici care aşteptau ceva pentru Timişoara. Centura a fost o promisiune a USL-ului pentru Timişoara. În ce stadiu suntem cu acea bucată de centură pe care, din fericire, Guvernul PDL a lăsat-o pregătită cu tot cu studii, cu tot cu indicatori? E vorba de cei 20 de kilometri de pe Calea Lugojului şi până pe Buziaşului. Este un subiect care nu se mai discută şi ştim foarte bine că a fost o promisiune scrisă şi a primarilor, şi a consilierilor de la PSD şi de la PNL şi, bineînţeles, de la alegerile parlamentare”,  precizau într-o interpelare  pe această temă consilierii locali democrat-liberali.

Răspunzând la aceste interpelări, conducerea Primăriei Timişoara  declara că responsabilitatea pentru realizarea porţiunii de centură necesară completării inelului îi aparţine Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale: “Aceasta a realizat şi tronsonul pe care îl avem acum între Calea Aradului şi Calea Lugojului, şi CNADR trebuie să realizeze şi celelalte porţiuni. Noi facem lobby şi participăm la stabilirea traseelor pentru aceste tronsoane, lucru pe care de altfel l-am şi făcut”, spuneau reprezentanţii Municipalităţii.

Aceste intenţii nu s-au concretizat, şi consilierii locali PDL susţin că, în actuala formulă guvernamentale, nici nu sunt şanse să fie demarată investiţia propriu-zisă. "Acest masterplan arată clar viziunea actualului Guvern cu privire la investiţiile Timişoarei. Sper că nu se va pune în aplicare în actuala formă, care dezavantajează vestul ţării. Este clar în momentul de faţă că nu a fost vorba despre o eroare, ci despre o intenţie de a se stopa investiţiile majore ale Timişoarei. Este de neînţeles faptul că Timişoara nu reuşeşte de ani buni să finalizeze această investiţie. Sunt oraşe mult mai mici, cu o importanţă economică mult mai redusă, care au inele de centură complet", spune consilierul local PDL Ştefan Sandu.

O investiţie începută în urmă cu zece ani

Proiectul de construcţie a primei bucăţi a centurii de ocolire a Timişoarei, care are trei pasaje şi cinci intersecţii, a început în 1994, când autorităţile locale au semnat un acord cu Banca Japoneză de Cooperare Internaţională, finanţatorul acestui proiect.

Potrivit Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, valoarea totală a investiţiei pentru cei 12,6 km de la centura Timişoarei şi a şoselei Timişoara – Lugoj este de 40 de milioane de euro. În 1996 a fost realizat primul studiu de fezabilitate, lucrările propriu-zise începând abia în 2003, urmând să fie finalizate în 2004. În final, şoseaua de centură a fost construită fără pasajul de la Remetea Mare şi a avut doar două benzi, câte una pe sens, şi nu patru, cum se stabilise iniţial.

În 2008, după ce constructorul elen, care trebuia să realizeze primul tronson a abandonat şantierul, Consiliul Judeţean Timiş a organizat o altă licitaţie şi a găsit un nou constructor pentru a relua lucrările. Licitaţia a fost câştigată de o firmă spaniolă, dar deşi trebuia să termine lucrările până în 2009, acestea nu păreau să înainteze. În acea perioadă, Banca Japoneză a dorit să verifice firma care a câştigat licitaţia, iar acest lucru a dus la o altă amânare a începerii lucrărilor, cu câteva luni. Ulterior, conform datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, la 21 ianuarie 2009, a fost semnat un alt contract de construcţie a centurii ocolitoare a municipiului Timişoara, DN 6 km 549+076 – DN 69 km 6+430, cu asocierea Romstrade – Vectra, în calitate de antreprenor.

În decembrie 2009 premierul de atunci, Emil Boc, şi ministrul Transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, inaugurau cei 12 kilometri de centură ai Timişoarei. La momentul respectiv, însă, DRDP Timişoara anunţa că lucrările nu sunt încă finalizate. Abia în 2010 s-au mai realizat 1,2 kilometri de drum şi un pasaj peste calea ferată şi s-a turnat stratul de uzură. De atunci nu s-a mai întâmplat însă nimic pentru completarea investiţiei.

În Timişoara au fost readuse în discuţie lucrările de finalizare a inelului de centură, în condiţiile în care Primăria Timişoara a vorbit despre introducerea taxei de tranzit, pentru camioanele de tonaj mare care traversează oraşul.

Câţiva consilieri locali susţin însă că, atâta vreme cât inelul de centură nu este finalizat, această taxă va genera multe controverse şi contestaţii.  Municipalitatea nu se află la prima tentativă de a introduce o taxă de tranzit pentru autovehiculele de mare tonaj care tranzitează oraşul. Un prim proiect de acest fel a fost adus în discuţie în 2010, în vremea administraţiei Ciuhandu. Proiectul a fost respins atunci, contestat fiind în instanţă chiar de către Prefectura Timiş. Printre argumentele utilizate a fost invocat faptul că prevederile referitoare la taxa de tranzit au un caracter discriminator, întrucât impuneau plata unei taxe tuturor autovehiculelor de mare tonaj, mai puţin celor din Timiş.

Oficialii din Primărie au susţinut atunci că acuzele de discriminare aduse sunt injuste şi că “atâta timp cât vorbim de un tranzit, taxa nu poate fi aplicată celor care domiciliază aici şi îşi plătesc aici taxele şi impozitele”.

La sfârşitul anului 2011, Curtea de Apel Timişoara a dat însă câştig de cauză, definitiv şi irevocabil, Prefecturii Timiş, în procesul în care aceasta atacase în contencios administrativ hotărârea de Consiliu Local. Anterior, Primăria Timişoara pierduse procesul legat de această hotărâre şi la Tribunalul Timiş. "Oricum, cel puţin până se definitivează investiţia, camioanele de marfă nu pot merge pe câmp. Iar o variantă similară cu cea de la Constanţa, la ideea lui Mazăre nu cred că e normală. Ce-ar fi dacă fiecare municipiu ar impune o astfel de taxă, şi dacă şi comunele ar introduce taxări similare?", ne-a declarat Ştefan Constantin Sandu.