“Taxele şi impozitele ne sunt impuse în mod pompieristic”. Aceasta este acuzaţia reprezentanţilor partidului Forţa Civică Timiş, care atrag atenţia că scumpirea accizelor, dar şi introducerea impozitului pentru micii agricultori vor determina creşterea evaziunii fiscale.

Reprezentanţii partidului Forţa Ci­vică filiala Timiş critică taxele şi impo­zitele pe care Guvernul Ponta le-a in­trodus în ultimul an. Aceştia spun că nu sunt decât „biruri impuse în mod pompieristic, fără noimă şi fără niciun efect economic pozitiv”, invocât creş­te­rea accizelor pentru tutun şi băuturi alcoolice, introducerea unei noi accize pentru bijuteriile din aur, dar şi pentru autoturismele cu capacitate cilindrică mai mare de trei mii de metri cubi ori pentru armele de vânătoare.

Încasări cu 713 milioane de lei mai mici decât cele prognozate

Laurenţiu Ştefănescu, prim-vi­cepreşedinte F.C. Timiş, spune că, în ultimul an, au fost modificate 26 de taxe şi au fost aplicate altele noi, iar în Codul Fiscal au survenit schimbări de alte 14 ori: „Vreau să readuc aminte pro­misiunile făcute de actuala guvernare celor care aveau să voteze, şi anume crearea unui «stat al bunăstării socia­le», cu taxe mici şi mai puţine decât erau în vremurile fostei Puteri şi cu servicii impecabile. În ceea ce priveşte serviciile sociale ştim cu toţii că sunt mai proaste decât cele care erau în anii trecuţi”.

Laurenţiu Ştefănescu a subliniat că nici creşterea accizelor, nici introdu­ce­rea altor impozite nu şi-au atins scopul preconizat de oficialii Guvernului, ace­la de a creşte veniturile la bugetul de stat. Mai mult, prim-vicepreşedintele F.C. Timiş afirmă că, în ciuda acestui fapt, în primele şase luni ale anului, s-au încasat cu 713 milioane de lei mai puţin decât ceea ce se prognozase: „Taxele sunt fără viziune, fără să aibă în vede­re o eficienţă. Măcar dacă am fi avut mai mulţi bani la Stat, dar nici măcar lucrul acesta nu se întâmplă. Este o situaţie uşor de relevat de oricare din­tre noi, deoarece simţim cu putere creş­terea acestor taxe în buzunarul nostru. Societatea românească nici măcar nu a intrat într-o zonă stagnantă, ci dimpo­trivă îşi continuă căderea, iar lucrul acesta îl observăm zilnic”.

De exemplu, punctează acesta, la băuturile fermentate s-a introdus o ac­ciză suplimentară de 25 de euro pe hecto­litru. Şi comercializarea aurului este supusă modificărilor fiscale, cu introducerea unei accize de un euro pe gram pentru bijuteriile de până la 14 karate şi de doi euro pe gram pentru cele cu peste 14 karate: „Orice vânzare de bijuterii presupune o creştere a preţurilor datorită taxelor.Este pentru prima dată în ultimii 23 de ani de când aurul este supraimpozitat”, a afirmat Laurenţiu Ştefănescu. Iar consecinţele acestor impozitări vor fi aprige, având în vedere că vor determina creşterea evaziunii fiscale, mai spune acesta:  „Vom vedea şi contrabandă cu alcool şi ţigări, şi tranzacţii cu obiecte din aur care vor fi ascunse de Fisc. Prin urma­re, va creşte elementul infracţional”.

Analistul economic Nicolae Ţăran confirmă că introducerea acestor ac­ci­ze nu afectează marea masă a popu­laţiei, în sensul că nu scade nivelul de trai: „Es­te un impozit direct, pe lux. Cei care deţin astfel de produse sau obiecte îşi vor permite să plătească o taxă în plus”.

Impozitarea micilor producători, „o greşeală”

Pe de altă parte, prim-vicepreşe­dintele F.C. Timiş a criticat vehement intro­du­­­ce­rea impozitului de 16 la sută plus plata contribuţiei pentru asigu­rările sociale de sănătate pentru micii agricul­tori. Vizate de acest impozit sunt per­soanele fizice care deţin peste două hec­tare de cereale, plante oleagi­noase, cartofi, sfeclă de zahăr sau hamei pe rod, peste 1,5 hectare de legumi­noase pen­tru boabe şi pomi pe rod, peste un hec­tar de tutun, peste 0,5 hectare vie pe rod şi legume în câmp, peste 0,3 ha de flori şi plante orna­mentale şi peste 0,2 hectare de legume în spaţii protejate.

De asemenea, impozit vor plăti şi cei care realizează venituri din creşte­rea şi exploatarea animalelor şi din va­lo­rificarea produselor de origine ani­mală. În acest context, Laurenţiu Şte­fănescu atrage atenţia că noua formă de impozitare îi va descuraja pe produ­cătorii agricoli care-şi vând produsele fie în pieţe, fie pe marginea străzii. Mai mult, acesta spune că în con­textul creşterii la începutul anului a ta­xelor şi impozitelor locale, noul impozit nu face altceva decât să-i împovăreze şi mai mult pe oameni, astfel încât nu va exista altă soluţie decât evaziunea fis­cală, pentru „a nu muri de foame”: „Exis­tă un segment de populaţie care ajun­ge la 25 – 30 la sută, care se compune din pensionari şi oameni din zona rura­lă care nu au oportunitatea unei slujbe şi duc o viaţă de subzistenţă. În Timiş, nivelul de sărăcie depăşeşte 60 la sută. Pe ei îi va afecta acest tip de impozite”.

Şi Nicolae Ţăran consideră că acest impozit este „o greşeală” din partea Guvernului, dat fiind că agricultura este o activitate riscantă pentru că depinde de factorii meteorologici. De asemenea, activitatea în agricultură nu duce la creşterea produsului intern brut, subliniază acesta: „Agricultura are o importanţă socială semni­ficativă deoarece reduce şomajul prin­tre locui­torii din mediul rural. În felul acesta, oamenii au un venit”.

„Terenurile nefolosite ar trebui impozitate suplimentar”

Laurenţiu Ştefănescu consideră că maniera în care se modifică taxele şi impozitele sau se introduc altele noi conduce la o neîncredere a investito­rilor în Guvern: „Se resimte scăderea dramatică a investiţiilor străine în Ro­mânia. Deocamdată, suntem la un nivel de acum zece ani. În ritmul acesta, in­vestitorii se aşteaptă la orice din partea actualilor guvernanţi, la dezechilibre economice şi sociale”.

Acesta atrage atenţia că sunt taxe care au fost evitate, dar care ar trebui puse în aplicare, fiind un susţinător al introducerii impozitului pe avere, mai ales pentru deţinătorii de terenuri pozi­ţionate, de exemplu, în centrul Timişoa­rei, dar care sunt lăsate de izbelişte: „Sunt o mulţime de astfel de terenuri bine plasate şi scumpe, dar care nu sunt taxate, ele sunt blocate imobiliar. Eu cred că proprietarii acestor spaţii trebuie să-şi asume plata unui cost societăţii în care trăim”.

Laurenţiu Ştefănescu mai spune că taxarea acestor terenuri de către Primărie ar fi de bun augur având în vedere că proprietarii vor fi nevoiţi fie să le vândă, la preţul pieţei, dacă nu le convine impozitul, fie îşi vor asuma acest cost.