Linie după vizita vicepremierului Liviu Dragnea la Timişoara

Promisiuni, dar niciun ban de la Guvern pentru proiectele majore ale “judeţului Timişoara”

Titu Bojin si Liviu DragneaUn discurs evaziv, care a excelat în numeroase promisiuni şi consideraţii de ordin general, dar şi o confuzie majoră legată de numele judeţului, pe care l-a desemnat ca fiind “Timişoara” – acestea au fost reperele conferinţei de presă susţinute în grabă, la finalul şederii sale de câteva ceasuri la Timişoara, de către vicepremierul Liviu Dragnea.

 

Intermodalul şi Centura Sud, obiective extrem de importante, dar care mai trebuie să aştepte

Mesajul pe care vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale, l-a transmis timişenilor a fost unul deloc optimist. Judeţul nu va primi, anul viitor, bani de la bugetul consolidat de stat pentru proiectele de investiţii de interes major. Vicepremierul, prezent vineri, şi-a exersat în faţa celor prezenţi un discurs extrem de ambiguu şi de evaziv, care a oferit promisiuni şi a dat asigurări legate de “disponibilitatea totală a Guvernului de a colabora cu structurile din teritoriu” şi legate de „abordarea proactivă a problemelor ce ţin de administraţia publică, în general, şi de administraţia publică locală, în special”.

Referitor la soarta proiectelor de dezvoltare ale judeţului care aspiră la finanţare de la bugetul de stat, vicepremierul Liviu Dragnea a căutat să atenueze cât mai mult posibil prin linia adoptată de discursul său efectul unor… non-veşti pentru “judeţul Timişoara”:

Există finanţări importante pentru judeţul Timişoara, din punctul de vedere al infrastructurii. Obiectivele pentru Timişoara, pentru 2014, sunt extrem de importante. Sper că vom găsi posibilităţi şi pentru transferul acţiunilor de la Aeroport de la Ministerul Transporturilor”.

Nicio lămurire sau informaţie explicită referitoare la proiectele majore ale Timişului nu au venit însă din partea lui Liviu Dragnea.

Doar o referire făcută în treacăt la proiectul Centurii Sud şi al Centrului Intermodal, pentru care i-a desemnat drept responsabili pe ministrul Transporturilor şi pe ministrul Marilor Proiecte. Liviu Dragnea a menţionat şi că a avut o discuţie telefonică pe această temă, în cursul dimineţii de vineri, cu ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova. Din restul declaraţiilor a rezultat doar că pentru proiectele de dezvoltare locală finanţate de la bugetul de stat, “se vor aloca în 2014 sume mai mici decât ar fi necesar, dar mai mari decât în alţi ani”.

Proiectele Timişului, tot pe lista de aşteptare

Ti­mişul are întocmit cel mai vechi proiect pentru realizarea unui centru intermodal, care îşi propune să conecteze rutele de transport rutier, feroviar şi ae­rian. Soarta proiectului depinde, însă, de obţinerea de finanţare, iar aceasta, potrivit aprecierilor unor politicieni locali este în acest moment dependentă exclusiv de o decizie de ordin politic.

Despre numeroasele tergiversări şi schimbări neaşteptate de situaţie în ce priveşte proiectul Centrului Intermodal de Mărfuri Timişoara, TIMPOLIS a relatat în numeroase rânduri. Iniţial, proiectul a fost propus spre realizare la Recaş, acolo unde exista teren pentru demararea lucrărilor, teren aflat chiar în proprietatea statului român. Ulterior, însă, după schimbarea puterii în 2012, în ciuda faptului că fusese întocmit chiar şi un studiu de prefezabilitate, s-a vorbit despre intenţia autorităţilor de a reloca proiectul la Remetea, doar că aici terenul pe care ar urma să se realizeze investiţia nu aparţine Statului, fiind alocată în acest an, de la bugetul Consiliului Judeţean Timiş, suma de 1,5 milioane lei pentru achiziţionarea de teren şi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de exproprierile necesare. În acest moment, situaţia referitoare la proprietatea asupra terenului pe care ar urma să se realizeze investiţia nu este clarificată.

Dar nici bugetul consolidat de stat pe 2014 nu prevede surse de finanţare pentru Centrul Intermodal Timişoara. Aşa că acesta rămâne în continuare pe lista de aşteptare.

Alternativa de finanţare pentru acest proiect ar reprezenta-o fondurile europene, prin progra­mul POS Transport. Pen­tru aceste proiecte, se prevede că autorităţile locale, în parteneriat cu C.F.R., pot accesa bani europeni pentru construcţia de Centre Inter­mo­dale de Transport, în cadrul Programul Operaţional Sectorial “Transport”, Axa prioritară 3 – “Monitorizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasageri­lor”. Problema este însă că fondurile pen­tru acest segment, în cazul României, sunt limitate, acţionându-se conform principiului “pri­mul venit, primul servit”.

Realizarea şoselelor de centură ale Timişoarei, pe toate pliantele electorale

Realizarea şoselelor de centură ale Timişoarei apăreau în pliantele electorale distribuite de U.S.L. în Timişoara, unde erau prezentate ca  obiective majore. Politicienii U.S.L. promiteau realizarea lor imediată, adică imediat după preluarea puterii. Aceste proiecte prevedeau închiderea inelului de centură al Timişoarei, pentru devierea totală a traficului greu, aşa încât acesta să nu mai traverseze oraşul.

Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost inclus însă în bugetul pe 2014, astfel că atât primarul Nicolae Robu, cât şi preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin, au luat public în calcul variante de finanţare prin atragerea de fonduri europene, pe exerciţiul programatic 2014 – 2020.

Referindu-se la finanţarea pentru centura Sud a Timişoarei, primarul Timişoarei spune că responsabilitatea pentru realizarea porţiunii de centură necesară comple­tării inelului îi aparţine Companiei Na­ţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţio­nale: “Aceasta a realizat şi tronsonul pe care îl avem acum între Calea Ara­dului şi Calea Lugojului, şi C.N.A.D.R. trebuie să realizeze şi celelalte porţiuni. Noi facem lobby şi participăm la stabili­rea traseelor pentru aceste tronsoane, lucru pe care de altfel l-am şi făcut.”

Cât priveşte orizontul de timp pentru realizare, edilul nu a furnizat informaţii optimiste: “În momentul de faţă s-a amânat pentru perioada 2014 – 2020, cu dorinţa ca, la prima rundă de fi­­nanţare europeană pe exerciţiul fi­nanciar 2014 -2020 să se finanţeze rea­lizarea acestor noi porţiuni de centură, cum le numim noi, centura de sud şi cen­tura de vest. Este posibil ca într-o rea­locare de fonduri, pentru că am discu­tat foarte des acest subiect la nivelul guvernului, să se finanţeze şi mai devreme începerea lucrărilor. Dacă ar fi fost în jurisdicţia noastră, aşa cum am pornit aproape toate proiectele, am fi pornit şi acest proiect şi, până la urmă, ne-am fi descurcat cu banii într-un fel sau altul”, a declarat  Nicolae Robu.

Referindu-se la rândul său la finanţarea proiectului Centurii Sud, preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin, a precizat la începutul lunii decembrie că se caută încă surse de finanţare şi că acestea vor veni, cel mai probabil, de la buget, prin alocarea de fonduri către Minis­terul Transportu­rilor, prin C.N.A.D.­N.R., fiind vorba despre un proiect considerat a fi de interes naţional.

În ceea ce priveşte preluarea Aeroportului de către autorităţile judeţene, Titu Bojin îşi exprima speranţa că va primi veşti favorabile din partea Guvernului, încă înainte de încheierea anului 2013. Referitor la pachetul majoritar de acţiuni ale Aeroportului, la care deţinător în acest moment este Ministerul Transporturilor, şi-au exprimat intenţia atât C.J. Timiş, cât şi Primăria Timişoara.

O hotărâre definitivă însă privind cesionarea a 80% din acţiuni de către Statul român către autorităţile judeţene nu a fost luată încă, întrucât, potrivit declaraţiilor preşedintelui C.J. Timiş, Titu Bojin, pista aeroportului intră sub incidenţa unei legi speciale, care necesită discuţii şi aprobarea unei hotărâri de Guvern. Restul de 20% din acţiuni vor rămâne în continuare la Fondul Proprietatea. 

România, dependentă de finanţările europene

Potrivit informaţiilor oferite de Liviu Dragnea, speranţele de dezvoltare ale României pentru perioada anilor viitori se leagă de negocierile pe care reprezentanţii Guvernului le vor avea în scopul  atragerii de finanţări pe Programul Operaţional Regional pentru exerciţiul programatic 2014 – 2020.  Liviu Dragnea a reiterat în context sprijinul pe care Guvernul intenţionează să îl ofere tuturor aplicanţilor de proiecte de finanţare, în sensul pregătirii cât mai rapide a documentaţiei tehnice care să le faciliteze acestora semnarea contractelor de finanţare cât mai grabnic posibil. Acesta a mai promis şi că vor fi simplificate procedurile necesare pentru accederea la finanţări din fonduri europene şi a invocat birocraţia stufoasă şi eşecurile guvernării anterioare în atragerea şi utilizarea de bani europeni, reclamând faptul că,  pentru România, anii 2007 şi 2008 au fost ani pierduţi: „Vom înlocui toate acele prevederi care pot genera pierderi şi intenţia noastră este să putem accede pe POR la un grad de absorbţie efectivă de până la 50%”. Vicepremierul a mai precizat că se va acţiona în sensul unei stabilirii unei strânse colaborări cu Agenţiile pentru Dezvoltare Regională şi cu autorităţile locale şi judeţene. Cât despre banii europeni care vor veni în exerciţiul programatic 2014 – 2020, spune că aceştia vor finanţa noile proiecte majore de investiţii de la nivel naţional, în vreme ce banii guvernamentali sunt destinaţi închiderii unei părţi din cele 4 717 şantiere din ţară “deschise în mod haotic în timpul guvernării anterioare”. Şantiere care vizează în mare măsură proiecte de infrastructură, alimentare cu apă, canalizare, realizare de drumuri comunale şi judeţene. „Fiecare ministru dorea să fie ctitor”, a acuzat Liviu Dragnea, care a evaluat necesarul de bani pentru închiderea unei părţi din aceste şantiere la peste şase miliarde.

Vicepremierul a informat şi că, pentru evitarea în viitor a unor astfel de situaţii care au generat arierate care au împovărat considerabil bugetul de stat s-a decis încheierea unor contracte în termeni riguroşi cu autorităţile locale, precum şi impunerea prevederii că nu se va mai putea lucra pe şantiere decât în condiţiile achitării la timp a datoriilor către constructori de către beneficiarii lucrărilor.

În funcţie de stadiul lucrărilor, Liviu Dragnea a precizat că Guvernul şi-a stabilit ca deziderat pentru anul 2014 “încheierea lucrărilor la obiectivele cu 70 % grad de finalizare şi chiar la cele cu 60% grad de finalizare”. “Asta înseamnă că vom avea cel puţin 2.000 de obiective finalizate începute în anii precedenţi, adică un nivel de civilizaţie mai ridicat pentru toţi cetăţenii ţării”, apreciază oficialul guvernamental.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis