Deşi, conform informaţiilor făcute publice la începutul verii, Consiliul Judeţean Timiş a alocat cel mai generos buget pentru operaţiunile de dezinsecţie, efectele nu s-au prea văzut. Aşa că acum s-a convenit să se reia operaţiunea de dezinsecţie, de frica aşa-numitei boli a limbii albastre, care afectează animalele şi se răspândeşte prin muşcăturile de ţânţar. Însă noul plan de dezinsecţie ar trebui să se facă cu coplata Primăriilor beneficiare, şi probabil că acesta e motivul pentru care, până acum, doar cinci Primării s-au arătat interesate de “oferta” administraţiei judeţene.

Autocritici la nivelul Consiliului Judeţean

Nu a fost nevoie ca aleşii judeţeni din Opoziţie sau presa să precizeze că nu s-au prea văzut efectele vastului şi costisitorului plan de dezinsecţie iniţiat la nivelul judeţului de către CJ Timiş. Chiar conducerea administraţiei judeţene a recunoscut că, în ciuda bugetului enorm, de 320.000 de euro, efectele au fost sub aşteptări. „Trebuia să acţionăm pe 28.000 de hectare, cu o valoare de 1.25 milioane lei. La această oră s-a acţionat pe 30.250 de hectare, cu o valoare de 1,42 milioane de lei. Surplusul de 2.250 de hectare se datorează faptului că în zonele afectate de inundaţii procedura a fost repetată”, s-a precizat în plenul CJ Timiş, menţionându-se că efectele slabe ale dezinsecţiei făcute în unele zone cu Aviaţia Utilitară au fost cauzate de variaţiile de temperatură şi ploi. „Este adevărat că timpul nu ne-a ajutat. Datorită intermitenţelor soare-ploi, efectele nu au fost neapărat cele pe care le-am dorit. La ora actuală mai sunt solicitări din partea Primăriilor”, afirmă preşedintele Titu Bojin.

Ca atare, CJ Timiş a aprobat o hotărâre prin care operaţiunile de dezinsecţie se reiau în localităţile în care primăriile suportă jumătate din sumă. Decizia a fost luată după ce vicepreşedintele Camerei Agricole a judeţului Timiş, consilierul judeţean PDL Tiberiu Lelescu, a avertizat că ţânţarii reprezintă principala cauză a bolii limbii albastre la animale. „Principalii vinovaţi pentru această boală sunt ţânţarii. Pagubele economice sunt imense. Boala a apărut mai întâi în sudul României şi trebuie luate măsuri pentru a nu apărea şi în Timiş, unde sunt efective de animale importante”, a precizat acesta în plenul CJ Timiş.

Acesta mai spune că administraţia judeţeană a primit solicitări de la Primării, pentru reluarea operaţiunilor de dezinsecţie. “Există aceste temeri legate de posibilitatea apariţiei unor focare ale bolii limbii albastre. Până acum, în Timiş nu s-au semnalat cazuri, însă efectele ar fi dezastruoase pentru sectorul zootehnic. Şi aşa interdicţiile exportului de carne de oaie vor avea efecte nefavorabile pentru crescătorii de animale. Iar ploile dese, şi zonele inundate în Timiş au făcut ca numărul ţânţarilor să crească şi s-au semnalat şi mutaţii ale acestor insecte. De aceea, pentru a se preveni apariţia unor eventuale focare de boală, trebuie repetată dezinsecţia. Şi nu e vorba doar de bolile care afectează animalele – ţânţarii pot transmite şi diferite viroze şi alte afecţiuni care pot avea consecinţe grave, inclusiv în cazul oamenilor”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Primăriile nu au bani de dezinsecţie

În noua variantă de dezinsecţie, propusă de CJ Timiş, care presupune o coplată din partea Primăriilor, amatori nu prea există, deşi problema ţânţarilor nu s-a rezolvat. “Primăriilor, în varianta propusă de Consiliul Judeţean, li s-a cerut să acopere doar jumătate din costul dezinsecţiei. Nu este o sumă mare, e vorba doar de 24 de lei pe hectar. Totuşi, nu sunt prea multe solicitări. Am primit solicitări numai de la cinci Primării, deşi a trecut aproape o săptămână de la plenul Consiliului Judeţean, când s-a venit cu această propunere”, declară Pascu Lup, reprezentant al Aviaţiei Utilitare Timişoara. Care apreciază că reluarea dezinsecţiei s-ar impune.

Probleme mari, sume la fel de mari

CJ Timiş susţine că în acest an a investit sume considerabile în acţiunea de combatere a ţânţarilor, căpuşelor şi altor insecte pentru că în tot judeţul s-a semnalat o creştere foarte mare a numărului de insecte, pe fondul caniculei şi a ploilor însemnate cantitativ. Dezinsecţia a presupus combaterea insectelor şi a căpuşelor pe o suprafaţă de aproximativ 28.000 de hectare, terenuri care aparţin domeniului public al unităţilor administrativ teritoriale.

Mai multe instituţii au făcut sesizări şi au cerut dezinsecţii, printre acestea numărându-se Direcţia Sanitară Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor Timiş, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş şi Direcţia de Sănătate Publică.

Deşi s-a spus că Primăriile vor fi anunţate din timp, după cum vor fi anunţaţi şi fermierii şi crescătorii de albine, au existat dezinsecţii făcute cu avioanele utilitare la care crescătorii de albine s-au plâns că nu au fost înştiinţaţi şi au avut pagube în stupi.  

Deşi, în plenul CJ Timiş au mai existat discuţii pe seama sumei de 1.250.000 de lei alocate pentru această operaţiune, mai mulţi consilieri judeţeni au arătat că dezinsecţia este o necesitate pentru sănătatea cetăţenilor. Cât despre suma de 1,25 de milioane de lei, aceasta a fost stabilită “prin raportarea la valoarea pesticidului, costul orelor de zbor, dar şi a consumului de benzină”.

Au existat problem chiar şi după dezinsecţie, în special la Timişoara, unde au fost sesizări şi plângeri legate de disconfortul creat de creşterea numărului de insecte, în parcuri şi zone de agrement, şi pe malul Begăi. În acest sens, reprezentanţii Primăriei Timişoara au anunţat din nou lucrări de dezinsecţie, menţionând că, pe lângă acţionarea la sol, vor fi împrăştiate şi din aer substanţe pentru combaterea muştelor şi a ţânţarilor. „Ca urmare a precipitaţiilor abundente şi a temperaturilor ridicate din ultima perioadă, ce au favorizat înmulţirea insectelor producătoare de disconfort pentru populaţie, Primăria Timişoara a demarat lucrări de dezinsecţie aeriană pentru combaterea muştelor şi ţânţarilor”, anunţau în urmă cu câteva săptămâni reprezentanţii Municipalităţii. Dacă în alţi ani o firmă privată se ocupa de dezinsecţia aeriană, în baza unui contract cu Primăria, anul acesta Municipalitatea a apelat la CJ Timiş, respectiv, la Aviaţia Utilitară.

“Există o hotărâre de consiliu judeţean care spune că se fac pe raza judeţului aceste tratamente – aerian, cu cei de la Aeroportul Cioca. Noi am anunţat doar începerea lucrărilor. Noi nu am făcut lucrări aeriene anul acesta, doar la sol. Avem un contract acum pentru că s-a făcut o achiziţie directă, în valoare de 30.000 de euro, dar pentru zboruri sunt nişte costuri mult mai mari”, precizau reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Primăriei.

Chiar dacă, în ceea ce priveşte demersurile pentru dezinsecţie făcute de Primărie era loc de mai bine, Municipalitatea a făcut, din nou, apel la cetăţeni, menţionând că, “odată cu aplicarea tratamentelor pe domeniul public, o parte din insectele producătoare de disconfort se retrag în subsoluri umede sau inundate, anexe, casa scărilor sau acoperişuri ale imobilelor. Ţinând cont de aceste aspecte, Primăria Timişoara, prin Direcţia de Mediu, face un apel la toţi cetăţenii, persoane fizice, juridice, instituţii, societăţi comerciale, asociaţii de proprietari/locatari să ia măsuri urgente de combatere a dăunătorilor, pe cât posibil concomitent cu operaţiunile efectuate de Primăria Timişoara”, a transmis conducerea Municipalităţii.

Conform unor reprezentanţi ai Aviaţiei Utilitare, la Timişoara nu este de ajuns să se stropească aerian o singură dată pe vară. Dezinsecţia ar trebui repetată cel puţin o dată la o lună, pentru a se asigura confortul urban. Pentru o mai mare eficienţă, ar trebui să se stropească la 14 – 21 de zile, mai ales în lunie călduroase.