Deşi fosta administraţie Ciuhandu a fost criticată vehement, chiar de către unii dintre reprezentanţii actualei conduceri a Primăriei Timişoara, pentru investiţiile astronomice în spaţii verzi, a căror oportunitate şi efect erau nu o dată greu de cuantificat, şi în actuala formulă Primăria Timişoara continuă să cheltuie destul de mult pe parcurile, scuarurile şi rondourile cu flori. Anul trecut, Municipalitatea Timişoara a cheltuit peste 17 milioane de lei.

Investiţii masive şi panseluţe numărate la bucată

Unul dintre reproşurile aduse de o parte din consilierii locali, de-a lungul anilor, proiectelor de amploare şi investiţiilor derulate de Direcţia de Mediu, se referea la faptul că se cheltuie sume mari şi foarte mari pentru obiective şi rezultate greu de cuantificat. Cu sau fără aceste reproşuri, Primăria Timişoara continuă şi în această formulă să dea milioane de euro anual pentru întreţinerea spaţiilor verzi din municipiu. Anul trecut, de pildă, conform bilanţului publicat recent de Direcţia de Mediu a Primăriei, s-au cheltuit doar pentru lucrări de întreţinere a parcurilor, scuarurilor şi aliniamentelor stradale din zona centrală şi pentru lucrări de tăiere de corecţie, elagare şi defrişare a arborilor peste 17 milioane de lei.

Reprezentanţii Direcţiei de Mediu spun că ştiu „la fir de gladiolă” pe ce s-au investit aceşti bani şi înşiruie: 1.107 de arbori, 49.647 de arbuşti (arbuşti foioşi şi răşinoşi, gard viu şi trandafiri), 245.280 de flori anuale, 187.382 de flori bienale şi 16.000 de bulbi de lalele, la care se adaugă 4.743 de muşcate. Dincolo de numărarea la bucată a muşcatelor, tot reprezentanţii Primăriei susţin că s-au efectuat lucrări de gazonat pe 157,37 de ari, lucrări de cosit manual şi mecanic, pe aproximativ 168.211 ari în parcuri, scuaruri şi pe aliniamentele stradale, lucrări de tuns ornamental garduri vii şi aliniamente pe 1.948 de ari, că s-au defrişat 3.768 de arbori bolnavi, uscaţi, periculoşi sau răsăriţi spontan şi s-au extras 913 cioate.

Nici golirea de coşuri de gunoi nu scapă necontabilizată, Direcţia de Mediu precizând că „s-au efectuat lucrări de întreţinere curăţenie, golit coşuri din parcuri, scuaruri şi zone verzi de pe o suprafaţă de 446.641 de ari” şi „s-au măturat alei în parcuri şi scuaruri pe o suprafaţă însumată de 878.769,75 de ari”. De asemenea, şi scuturarea gardurilor vii de zăpadă a fost trecută la „inventar”, precizându-se că a fost înlăturată zăpada de pe 12.183 de metri liniari de garduri vii, la care se adaugă udarea a 17.879 de arbori, arbuşti şi conifere şi 135.267,50 de metri liniari de gard viu, 12.400 de ari cu flori şi peste 50 de ari de gazon şi s-au efectuat lucrări de curăţat teren de frunze, crengi şi resturi vegetale pe o suprafaţă de 35.478,43 de ari.

Vandalii au avut anul trecut un an bun, judecând după pagubele produse prin parcuri, pagube ce au necesitat înlocuire. Conform scriptelor, s-au confecţionat, reparat şi montat 404 coşuri în Parcurile Pădurice Giroc, Karlsruhe, Piaţa Romanilor, Catedralei, Justiţiei, în Grădina Botanică şi în Parcul de lângă Muzeul Banatului. Totodată, au fost reparate şi amplasate 90 de bănci în Parcul Justiţiei, în Grădina Botanică, la Muzeu şi 35 de pergole în Parcul Central şi la Grădina Botanică.

La categoria „vandali în pantaloni scurţi”, se consemnează faptul că s-au făcut „reparaţii, planificate şi neplanificate, ca urmare a vandalizărilor, furturilor sau sesizărilor cetăţenilor, inclusiv întreţinere la 43 locuri de joacă”. Realizarea de canisite şi locuri de joacă pare să fi fost şi anul trecut o activitate profitabilă pentru firmele de specialitate angajate de către Primărie, menţionându-se că, de pildă, pe un loc de joacă şi o canisită pe Intrarea Iorgovanului s-au dat 418.829,94 de lei.

Nemulţumiri care se prelungesc

Consilierul local P.D.-L. Ştefan Constantin Sandu spune că nu a remarcat o îmbunătăţire notabilă a investiţiilor în spaţii verzi, în ultimii doi ani, cei ai administraţiei Robu. „Cred că ar trebui verificate cu atenţie şi tarifele, şi prestaţiile firmelor care au câştigat contracte pe acest segment. Aş putea să dau doar exemplul tăierilor de arbori din unele zone rezidenţiale ale municipiului. Agenţia de Protecţie a Mediului ar trebui să se implice mult mai mult în verificarea rapoartelor pe care i le prezintă periodic Direcţia de Mediu a Primăriei, pentru a vedea dacă aspectele scrise în respectivele documente se şi regăsesc pe teren”, susţine consilierul local.

În opinia sa, este inexplicabil faptul că Primăria Timişoara nu lucrează mai mult, pe segmentul de spaţii verzi cu propria firmă, respectiv Horticultura, pe care o poate controla mult mai uşor decât în cazul diverselor firme private cu care se încheie contracte de întreţinere a spaţiilor verzi. „Din ce am observat, Horticulturii îi sunt lăsate spaţiile verzi din zonele centrale, care pot fi cu uşurinţă verificate şi controlate. Întreţinerea spaţiilor verzi din zone mai îndepărtate şi, evident, mai greu de verificat, sunt date altor firme. Probabil, nu întâmplător”, susţine Ştefan Constantin Sandu.

O evidenţă aşteptată de mult timp

Un alt reproş adus Primăriei în privinţa administrării spaţiilor verzi este legat de lipsa unei evidenţe clare. Direcţia de Mediu prezintă ca un obiectiv pe 2014 „organizarea licitaţiei pentru întocmirea Registrului de spaţii verzi conform Legii nr. 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane”. După cum indică şi anul legii respective, acest registru, care ajută la eliminarea anomaliilor în ceea ce priveşte realizarea unor lucrări de amenajare de spaţii verzi trebuia realizat de ani buni.

Anul trecut s-a alocat suma de 300.000 de lei de la bugetul local, pentru realizarea Registrului spaţiilor verzi care, însă, nu a mai apucat să fie cheltuită. Investiţia probabil că ar mai fi aşteptat dacă în urma ultimului audit realizat la Primărie Curtea de Conturi nu ar fi solicitat Municipalităţii să realizeze aplicaţia de inventariere a spaţiilor verzi din oraş.

Auditorii publici ai Curţii de Conturi au depistat la controalele din ultimii ani numeroase nereguli legate de amenajarea spaţiilor verzi, care au culminat cu constatarea că Primăria Timişoara a plătit de două ori aceleaşi lucrări realizate la Parcul Copiilor – o dată, deţinuţilor Penitenciarului Timişoara şi încă o dată, unor firme care şi-au revendicat acele lucrări, deşi nu le prestaseră. Curtea de Conturi menţiona că s-au consumat în mod nejustificat resurse financiare publice în sumă de peste 642.000 de lei, pe toată durata contractului de execuţie a investiţiei din Parcul Copiilor. Auditorii au ajuns la concluzia că Primăria a dat aceşti bani nejustificat pentru că nu are o evidenţă clară a spaţiilor verzi din oraş. Oficialii acestei instituţii spun că autorităţile publice locale nu au realizat Registrul local al spaţiilor verzi şi nici nu l-au actualizat ori de câte ori intervin modificări în structura terenurilor definite ca spaţii verzi şi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaţii verzi, deşi legea obligă la acest lucru. Ca atare, Curtea de Conturi a solicitat remăsurarea cu exactitate a tuturor spaţiilor verzi, actualizarea Cadastrului Verde, realizarea Registrului spaţiilor verzi, care să conţină identificarea exactă a fiecărei parcele verzi, stabilirea exactă a vegetaţiei existente şi evaluarea acesteia. Ceea ce, mai spune Curtea de Conturi, ar permite şi realizarea unei inventarieri reale a zonelor cu vegetaţie din Timişoara, ce trebuie întreţinute. Din această solicitare a reieşit clar un lucru surprinzător: la fel ca şi în cazul semnalizării rutiere stradale, Primăria nu prea ştie pe ce cheltuie banii, pentru că nu există o evidenţă clară a spaţiilor verzi care trebuie întreţinute.

Auditorii au mai cerut ca toate ope­raţiunile ce intră în procedurile de achi­ziţie, contractare, execuţie şi deconta­re a contractelor de lucrări de întreţi­ne­re sau investiţii în spaţiile verzi ale Munici­palităţii, precum şi de recepţie a lucrării contractate să se facă pe su­prafaţa descrisă de lungimea şi lăţimea reală a acestuia, pentru a se putea stabili cât mai exact volumul lucrărilor ce urmează a se contracta şi realiza, iar „abaterea în execuţie de la acestea să fie minimală şi bine justificată şi documentată”. Nu în ultimul rând, Curtea de Con­turi a solicitat Primăriei achiziţionarea şi implementarea unui sistem infor­matizat care să poată genera planuri de situaţie (utilizate pentru justificarea antemăsurătorilor şi a listelor cu can­tităţile de lucrări anexate caietelor de sarcini). De asemenea, a cerut gestiona­rea şi recepţia lucrărilor executate în spaţiile verzi ale Municipalităţii şi în zonele adiacente drumurilor municipale, în baza planurilor de situaţie.Această aplicaţie ar fi trebuit realizată de mul­tă vreme de către Direcţia de Mediu, ţinând cont de faptul că Municipalitatea a cheltuit sume considerabile, în ultimii ani, pe tot felul de aplicaţii informatice.