Conform unui studiu recent al unui producător de centrale termice, în Timiş, în ultimii trei ani, peste 17.700 de familii au “fugit” din sistemul centralizat de termoficare. Totuşi, pe viitor raportul centrale termice – sistem centralizat de termoficare rămâne greu de anticipat. Calendarul de scumpire a preţului gazelor livrate populaţiei ar putea influenţa semnificativ opţiunile legate de termoficare.

Timişorenii, încă atraşi de varianta încălzirii cu centrale termice

Conform unui studiu al unui producător de centrale termice, făcut public zilele trecute, Timişul se află pe una dintre primele poziţii în topul judeţelor cu cele mai multe debranşări de la sistemul centralizat de încălzire din ultimii trei ani, numai în Timişoara peste 16.600 de familii alegând un sistem individual de încălzire.

„La nivel naţional, judeţul Timiş se află pe poziţia a treia, după Iaşi şi Galaţi, din punct de vedere al numărului de debranşări de la sistemul centralizat de încălzire din ultimii 3 ani. Astfel, peste 17.700 de familii au ales un sistem propriu de încălzire, dintre aceştia peste 16.600 provenind din municipiul Timişoara”, au declarat reprezentanţii companiei producătoare de centrale termice.

Potrivit analizei, CET-urile din Timiş au pierdut un număr ridicat de abonaţi din cauza problemelor de furnizare a agentului termic, dar şi din cauza dorinţei tot mai mare a locuitorilor de a fi independenţi şi de a avea un confort sporit. “În acest moment, în judeţul Timiş, mai sunt active doar două CET-uri – Colterm, ce deserveşte oraşul Timişoara (69.053  de abonaţi la 31 decembrie 2013), şi CL Lovrin (54 de abonaţi la 31 decembrie 2013), pentru oraşul cu acelaşi nume, singurul punct termic din Sânnicolaul Mare fiind desfiinţat la finele anului 2013, conform datelor furnizate de ANRSC”, au mai precizat reprezentanţii societăţii care a realizat studiul.

Aceştia au subliniat că, raportat la situaţia din ultimii 11 ani, Timişul a pierdut 35% dintre abonaţii la sistemul centralizat de încălzire. Potrivit recensământului din 2002, aici existau 106.324 de apartamente branşate la CET-uri, pentru ca la finele anului 2013 să fie 69.107, majoritatea în Timişoara.

“Analizând doar situaţia din municipiul Timişoara, în ultimii 11 ani Colterm a pierdut puţin peste 28.000 de abonaţi. Dintre aceştia, peste 16.600 au luat decizia de debranşare în ultimii 3 ani”, au mai spus oficialii aceleiaşi companii. Conform acestora, numărul debranşărilor în Timiş, şi în special în Timişoara, va continua să crească, tot mai multe persoane dorindu-şi independenţă termică şi un confort sporit pe toată perioada anului. „Timişorenii înţeleg că prin optarea pentru o instalaţie individuală pot avea mult mai uşor control asupra costurilor, mai ales în lunile de iarnă”, au precizat reprezentanţii companiei.

Analiza mai arată că, odată cu debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire, o pondere importantă din familiile din judeţu a ales instalarea unei centrale termice de apartament pe gaz. „În cazul instalării unei centrale termice de apartament pe gaz, investiţia medie în instalaţia completă este cuprinsă între 4.500 – 7.000 lei, cost ce diferă în funcţie de numărul de camere şi nivelul de dotare al acesteia (radiatoare, ţeavă, accesorii, montaj), dar şi de tipul centralei (convenţională/în condensare)”, susţin reprezentanţii companiei ce a făcut public studiul legat de situaţia locală a debranşărilor de la sistemul centralizat de termoficare.

Conform acestora, o economie suplimentară la factura lunară poate fi realizată prin instalarea unei centrale termice în condensare care are un randament de până la 108% oferind o reducere a consumului de gaz de până la 35%. Acest tip de centrală reprezintă o inovaţie tehnologică aplicată generatoarelor de căldură, fiind mult mai performantă comparativ cu un model de centrală convenţională. 

Calculele mai arată, de asemenea, că în funcţie de tipul de centrală ales – convenţională sau în condensare – investiţia, în cazul unui apartament de două camere cu o suprafaţă de 60 mp din Timişoara, poate fi recuperată în circa şase ani, în condiţiile menţinerii costului actual al gigacaloriei. “Previziunile noastre arată că preţul de furnizare al Gcal. s-ar putea majora în următoarea perioadă, autorităţile locale nemaiputând să susţină întreaga subvenţie. În acest caz, amortizarea investiţiei se poate realiza chiar şi mai repede”, au estimat reprezentanţii companiei.

Conform aceleiaşi analize, un timişorean poate economisi într-un an peste 900 de lei dacă optează pentru instalarea unei centrale termice într-un apartament de 2 camere, cu o suprafaţă medie de 60 de metri pătraţi. Astfel, dacă pentru gigacaloria primită de la Colterm un timişorean plăteşte 252 de lei, iar pentru cea produsă de o centrală termică electrică – 553 de lei, în cazul unei centrale termice pe gaz costul ajunge la doar 150 de lei.

Colterm contraatacă cu propriile calculi

Cu sau fără legătură cu aceste studii, Colterm a adus în faţa timişorenilor propriilor calcule, care arată că, în perspectiva aplicării calendarului de scumpiri ale gazului livrat populaţiei, până în 2018 preţul gazului trebuind aliniat cu cel practicat pe plan european, sistemul centralizat de termoficare ar asigura facturi mai mici pentru agentul termic.

Astfel, într-o comparaţie a costurilor pentru obţinerea energiei termice în sistem centralizat în raport cu costurile cu centrală termică de apartament, reprezentanţii Colterm arată că dacă în 2013 factura anuală totală la încălzire pentru un timişorean care deţine centrală termică este de 2.526 de lei (luându-se în calcul şi amortizarea centralei pe o perioadă de zece ani), în raport cu 2520 de lei – preţul plătit de timişorenii din sistemul centralizat de termoficare, în 2016 factura anuală plătită de cei cu centrale va fi de 3250 de lei, în raport cu timişorenii rămaşi la Colterm, care vor plăti doar 2.976 de lei. În fine, în 2018, estimează reprezentanţii Colterm, din cauza aplicării totale a calendarului de scumpire a gazelor, timişorenii cu centrală vor plăti anual pentru căldură suma de 4.094 de lei, în raport cu 3.482 – factura anuală plătită de cei rămaşi în sistemul centralizat de termoficare al Colterm.

În plus, Colterm a prezentat şi dezavantajele optării pentru fiecare tip de sistem. În cazul centralelor termice, se menţionează ca dezavantaje durata de viaţă limitată (de circa zece ani), dependenţa de un singur combustibil – respectiv gazele naturale, riscul de explozie şi asfixiere şi, ca efecte negative colaterale – zgomotul şi poluarea urbană. Reprezentanţii Colterm spun însă că, dacă în cazul sistemului centralizat durata de utilizare este nelimitată, şi nu există dependenţă de un singur combustibil – folosindu-se cărbune, gaze naturale, păcură, surse neconvenţionale, există riscul de inundaţie iar ca efect negativ este indicată dependenţa de programul stabilit centralizat.

“În momentul de faţă este greu de apreciat dacă sistemul centralizat de termoficare sau centralele termice vor reprezenta soluţia cea mai bună pe viitor. Conform unor semnale transmise şi de la nivel guvernamental, se doreşte ca pe viitor populaţia să folosească pentru încălzire doar curentul electric. Oricum, este interesant şi acel studiu al Colterm legat de evoluţia preţului plătit de timişoreni pentru agent termic, în contextul acelui calendar legat de scumpirea gazelor până în anul 2018. Este posibil ca, în varianta în care CET-urile vor folosi deşeuri pe post de combustibil, termoficarea în sistem centralizat să fie mai ieftină. Depinde însă şi de Guvern, şi de  comunitatea locală, respectiv sistemul de subvenţii acordat”, ne-a declarat Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.

Colterm mizează pe contorizarea pe orizontală

Un argument pentru timişorenii care intenţionează să rămână în sistemul centralizat de termoficare este faptul că societatea Colterm a iniţiat un proiect menit să confere clienţilor săi o mai mare independenţă şi eficienţă energetică şi costuri mai mici. Este vorba despre crearea unui sistem individual, pe orizontală, de distribuţie a energiei termice, în toate blocurile racordate la sistemul centralizat de termoficare din Timişoara.

Acest sistem are în vedere realizarea instalaţiilor interioare de încălzire în sistem de distribuţie pe orizontală şi contorizare individuală a fiecărui apartament. El presupune o alimentare cu agent termic pe două sau mai multe coloane (tur – retur), coloane amplasate pe casa scării de la parter până la ultimul consumator (ultimul nivel al blocului). Concret, se vor realiza racorduri individuale pentru fiecare apartament, branşamentele urmând să fie prevăzute cu robinete de izolare şi buclă de măsură a consumului de energie termică pentru încălzire. De la aceste racorduri se pleacă pentru efectuarea instalaţiei interioare pe orizontală de încălzire a apartamentului.

Reprezentanţii Colterm spun că, folosind această metodă de contorizare a consumului de energie termică pentru încălzire se realizează o descentralizare a sistemului de alimentare cu energie termică pentru încălzire la nivelul blocurilor, cu efecte benefice privind facturarea exactă a consumului individual înregistrat cât şi posibilitatea reglajului individual (cu ajutorul robinetelor termostatate montate pe calorifere sau prin cele de închidere montate la exteriorul apartamentelor).

Avantajele acestui nou sistem sunt evidente: pierderile de agent termic în subsolul blocurilor vor fi complet eliminate, pentru schimbarea distribuţiei şi contorizarea individuală se pot aplica tehnologii ce constau în folosirea unor materiale uşoare, rezistente în timp şi mai ieftine, neafectate de coroziune sau depuneri interioare, subsolurile vor putea primi o altă întrebuinţare şi fiecare consumator va fi independent faţă de vecinii din bloc.