Ministerul Finanţelor Publice vine cu o nouă găselniţă pentru a reduce cheltuielile în Educaţie. Zilele acestea, a fost anunţat un proiect legislativ care să plafoneze suma de transport de care beneficiază elevii, cuantumul fiind cuprins între 26 şi 120 de lei. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor atrag atenţia că această reglementare va conduce la creşterea ratei de abandon şcolar. În Timiş sunt deja aproape 6.000 de elevi navetişti care nu şi-au mai primit banii de transport, de şase luni.

120 de lei, plafonul maxim de decontare

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice propun un proiect de lege prin care decontarea transportului pentru elevi să se realizeze în limita a 26 de lei, pentru un abonament lunar, pe o dis-tanţă de trei kilometri. Pentru distanţele de până la 50 de kilometri, suma va fi suplimentată cu doi lei pentru fiecare kilometru, decontarea ajungând la maximum 120 de lei.

În momentul de faţă, Legea educaţiei nu aplică niciun plafon în ceea ce priveşte cuantumul decontărilor pentru transportul elevilor. Aşa că eelevii care nu sunt şcolarizaţi în localitatea de do-miciliu beneficiază de decontarea integrală a cheltuielilor de transport, pe baza unui abonament, în limita a 50 de kilometri. Iar şcolarilor care locuiesc în internate sau în gazdă li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a opt călătorii dus-întors, pe semestru.  

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, s-a arătat încântat de noua măsura a Ministerului de Finanţe, argumentând că s-a ajuns în această situaţie după ce s-au constatat variaţii mari de preţuri nejustificate între diverşi transportatori. De asemenea, acesta spune că reglementarea este de natură să asigure o mai judicioasă cheltuire a banului public. În condiţiile în care, subliniază, sumele au crescut de zece ori în ultimii doi ani: „Am ajuns ca anul trecut să decontăm aproximativ 140 de milioane de lei, iar estimarea decontării pentru acest an, în acest ritm, este de aproximativ 180 de milioane de lei. În condiţiile în care, în urmă cu doi sau trei ani, decontam 40 de milioane de lei. Or, această măsură, menită să vină în sprijinul elevilor, de fapt constatăm că este în sprijinul trans-portatorilor”,  declară Remus Pricopie, citat de Mediafax.

În urma centralizării datelor de la nivelul fiecărui judeţ, mai spune ministrul, s-a constatat că pentru zece kilometri, preţul unui abonament variază între 25 de lei şi 326 de lei. Iar pentru 15 kilometri, cuantumul unui abonament se situează între 32 de lei şi 406 lei: „De exemplu, la Sibiu, societatea Tursib percepe 15 lei pentru ruta de trei kilometri, în vreme ce firma Metropolitan practică, la Constanţa, un tarif de 166 de lei”, atrage atenţia ministrul Educaţiei.  

Diferenţe mari de preţuri se întâlnesc şi pentru distanţe de 50 de kilometri, acolo unde, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei, există firme care percep un tarif de 491 de lei pe lună, în timp ce alte companii, tot pentru 50 de kilometri, cer doar 42 de lei: „Am constatat că sunt judeţe unde anumite firme controlează aproape tot, şi nu în situaţia celor cu abonamente mici, ci în cele cu abonamente mari”, a declarat Remus Pricopie. Acesta admite că nu poate emite acuzaţii către firmele de transport, dar că va sesiza instituţiile Statului să facă verificări: „Toate aceste situaţii trebuie verificate de către instituţiile specializate. Am trimis documentaţia la Ministerul de Finanţe, la Consiliul Concurenţei, către alte instituţii ale Statului şi aşteptăm să vedem dacă se justifică aceste valori extrem de mari sau nu. Aceste plafoane nu sunt la valori minime, ci la o valoare realistă. Putem, cu aceeaşi sumă de bani, să sprijinim mult mai mulţi elevi, urmând ca firmele ce practică astfel de tarife să fie verificate”.

În Timiş, abonamentul costă, în medie, 45 de lei

Ministerul Educaţiei Naţionale a decontat, la nivelul anului şcolar 2012 – 2013, circa 150.000 de abonamente de transport, cele mai multe – 11.636 – fiind pe distanţe de zece kilometri. De altfel, în anul şcolar încheiat, puţin peste 900 de elevi au făcut naveta pe distanţe de trei kilometri.

La nivelul Timişului, în anul şcolar 2012 – 2013, au solicitat decontarea abonamentelor de transport 5.700 de elevi, potrivit Aurei Danielescu, inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Timiş. În medie, preţul unui abonament este de 45 de lei.
Oficialul I.S.J. Timiş se declară reticent cu privire la această măsură, mai ales că nu se ştie ce efecte poate avea asupra elevilor: „Până nu vedem negru pe alb că aşa va fi, mi-e greu să mă pronunţ. Este nevoie de o analiză a efectelor pe care le-ar putea avea această decizie asupra copiilor şi părinţilor”.

Inspectorul şcolar general al judeţului Timiş, Cornel Petroman, ne-a declarat că în judeţ nu se pune problema unor astfel de tarife exorbitante pentru abonamentele de transport. Dar, spune el, ştie cazuri din alte judeţe în care directorii de şcoli au încheiat contracte cu diverse firme de transport, „ceea ce nu este tocmai în regulă”, spune Cornel Petroman.

Datorie de aproape trei milioane de lei către elevii navetişti din Timiş

De la începutul anului, elevilor nu le-a mai decontat nimeni sumele pentru plata abonamentului de transport, cu toate că Ministerul Educaţiei avea obligaţia de a acoperi acele sume. Cu argumentul că nu sunt fonduri suficiente, pentru anul şcolar 2012 – 2013, banii nu au ajuns decât până în luna decembrie.

Cu această situaţie se confruntă şi I.S.J. Timiş. Din ianuarie şi până în iulie, abonamentele elevilor navetişti nu au mai fost decontate. Conform Aurei Danielescu, datoria către elevi se ridică la 2,7 milioane de lei: „Ultima plată a abonamentelor s-a făcut în luna iunie, fiind vorba despre o sumă de aproximativ 400.000 de mii de lei, aferentă lunii decembrie şi o parte de pe luna ianuarie”, a precizat aceasta.

Consiliul Naţional al Elevilor: „Va creşte abandonul şcolar”

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor atrag atenţia că plafonarea sumei de transport poate conduce la creşterea ratei de abandon şcolar. Mai mult, afirmă că o parte dintre elevi vor beneficia doar de decontul unei treimi din costul total al abonamentului.

Iulia Miron (foto), preşedintele acestei organizaţii atrage atenţia că Educaţia, ca prioritate naţio-nală, nu este tratată corespunzător: „Creşterea finanţării, la 6 la sută din P.I.B pentru Educaţie, reprezintă o măsură adecvată condiţiilor socio-economice actuale, spre deosebire de eventuala limitare a sumei de decont al transportului elevilor spre şcoală”.

Pe de altă parte, reprezentanţii elevilor consideră că sistemul educaţional preuniversitar are nevoie de mai multe fonduri pentru a se realiza schimbările care să reformeze Educaţia, cum ar fi revizuirea programei şcolare, dotarea tehnică a unităţilor de învăţământ, integrarea şi formarea tinerilor pentru piaţa muncii, dar şi asigurarea unor condiţii şi servicii sociale favorabile, precum burse, alocaţii şcolare şi programe de consiliere şi orientare în carieră: „Printre priorităţile de finanţare şi evaluare ale sistemului se află şi şcolile tehnologice, care nu pregătesc elevii pentru piaţa muncii şi nu sunt promovate ca o alegere viabilă în defavoarea învăţământului teoretic. Totodată, sistemul este foarte afectat de lipsa pregătirii resursei umane. Din cauza salariilor profesorilor, meseria aceasta nu reprezintă cu adevărat o oportunitate în cariera unei persoane, ci din contră, o alternativă a lipsei altor oportunităţi în piaţa muncii”, mai spune Iulia Avram.

I.S.J. Timiş a solicitat încă 20 de microbuze şcolare

Reprezentanţii Ministerul Educaţiei au mai anunţat că Guvernul a alocat 76 de milioane de lei pentru cumpărarea a 600 de microbuze şcolare destinate transportului elevilor din localităţile izolate, din mediul rural, Remus Pricopie afirmând că, pentru acest proiect, urmează să se demareze licitaţie. Achiziţia se va desfăşura prin Ministerul Dezvoltării, a mai spus acesta. De microbuze şcolare beneficiază doar elevii de gimnaziu, nu şi cei de la licee.
Timişul beneficiază deja de 108 de microbuze şcolare, dintre acestea 70 au fost transferate de Ministerul Educaţiei către Primăriile care au în administrare şcolile din judeţ, iar 38 de autovehicule au fost transferate tot către Primării, de la Consiliul Judeţean Timiş, prin dispoziţia preşedintelui Titu Bojin, cu destinaţia de transport şcolar. Dar acestea nu sunt suficiente pentru numărul şcolilor şi al elevilor care fac naveta. Cornel Petroman spune că ar mai fi nevoie de încă 20 de astfel de autovehicule, pentru anul şcolar viitor, însă nu a primit de la minister certitudinea că le va avea, spune acesta.