De la 1 mai este obligatorie prezentarea cardului de sănătate la solicitarea de către asiguraţi a serviciilor medicale prestate de unităţi de specialitate din reţeaua publică. În Timiş, însă, peste 11.000 de carduri nici nu au fost ridicate, iar 40.000 nu au ajuns la destinatari, şi încă nu există o soluţie clară pentru cei care, din diverse considerente sau convingeri religioase refuză ridicarea acestuia.

Obligatoriu din luna mai

De la 1 mai, utilizarea cardului de sănătate a devenit obligatorie pentru asiguraţii care solicită servicii medicale în reţeaua de stat. Cu toate acestea, conform datelor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, peste 11.300 de carduri se află la CJAS Timiş, fiind neridicate. Titularii pot veni să le ridice de la sediul instituţiei. Asiguraţii care nu au fost găsiţi la domiciliu de către Poşta Română, pentru a putea intra în posesia cardului, trebuie să se adreseze iniţial medicului de familie la care sunt înscrişi, iar dacă respectivul card nu este la medicul de familie, atunci trebuie să se adreseze CJAS.

Deocamdată, asiguraţii vor beneficia în continuare de servicii medicale. Pentru asiguraţii care nu au primit cardul de sănătate, furnizorii de servicii medicale vor verifica în sistem calitatea de asigurat a pacientului pentru a-i oferi serviciul necesar, aceste servicii urmând fi evidenţiate separat. “Nu se pune problema ca un asigurat să nu beneficieze de serviciul medical din cauza lipsei cardului”, spun reprezentanţii CJAS Timiş.

În Timiş, 487.000 de carduri de sănătate au fost trimise către beneficiari în Timiş prin Poşta Română, însă doar  438.000 au fost distribuite. O parte din beneficiari au refuzat primirea cardului, din diverse motive care ţin  de convingerile religioase sau cele legate de protejarea datelor personale.

O alternativă la cardul de sănătate, solicitată Avocatului Poporului

De câteva luni, de când a început distribuirea acestor carduri, au fost efectuate demersuri oficiale, către Avocatul Poporului, cu sute de semnatari şi din Timiş, prin care se cere menţinerea vechilor modalităţi de dovedire a calităţii de asigurat pentru persoanele care din diverse motive de conştiinţă, securitate sau opinii nu doresc folosirea cardului electronic de asigurări sociale de sănătate şi întocmirea dosarului electronic.

Petiţiile electronice au strâns zeci de mii de semnături, semnatarii precizând că au refuzat cardul de sănătate şi cerând un drept la alternativă. Iniţiatorii acestui demers avertizează că sistemul electronic de  supraveghere a stării de sănătate ar putea fi doar începutul creării unui sistem mai vast de supraveghere a tuturor activităţilor desfăşurate  de un cetăţean, publice sau private, prin adăugarea de noi tipuri de informaţii în baze de date, colectate de noi carduri cu cip  pe care cetăţeanul va accepta să le folosească, şi că, astfel s-ar putea ajunge  la un control aproape total asupra vieţii individului şi la dependenţa totală a oricărui cetăţean de sistemul informatizat.

Dincolo de această ipoteză rămân dubiile, puternic ancorate în realitate, cu privire la capacitatea statului de a păstra confidenţialitatea datelor înglobate în noul sistem electronic de evidenţă a pacienţilor.

Semnatarii consideră că, prin noul sistem, li se încalcă dreptul la confidenţialitate, atâta timp cât informaţiile medicale vor fi accesibile oricărui medic aflat  in relaţie contractuală cu Casa de Asigurări, farmaciştilor, furnizorilor de dispozitive medicale, precum şi personalului autorizat din cadrul caselor de asigurări de sănătate.

Există mari dubii că la această bază de date uriaşă, cu informaţii extrem de importante despre orice asigurat, nu vor dori să aibă acces şi companii din industria farmaceutică, de exemplu, ţinând cont de practicile şi istoricul unor corporaţii din acest domeniu. “Unde mai este confidenţialitatea , ne întrebăm, atâta timp cât persoane necunoscute  vor avea acces şi control asupra datelor  personale, uneori fără ca pacientul – deţinătorul exclusiv, până în prezent, a acestor informaţii să fie înştiinţat cu privire la accesarea şi modificarea lor?”, se întreabă iniţiatorii apelului prin care se solicită o alternativă.

Printre argumentele enumerate se mai numără faptul că secretul profesional  va fi afectat, se încalcă dreptul la viaţă intimă şi privată, nu există nicio garanţie  în ceea ce priveşte securitatea, confidenţialitatea şi protecţia datelor din cipul cardului sau din dosarul electronic, şi niciun control asupra datelor personale. În acest sens sunt amintite şi declaraţiile unor responsabili din sistemul medical care au afirmat că singura garanţie o va constitui doar calitatea morală a celor care administrează sistemul şi baza de date, garanţie insuficientă, raportată la multiplele cazuri de abuzuri şi încălcări ale legii făcute publice zi de zi.

“În prima fază se dorea înglobarea şi în card a unor informaţii extrem de sensibile – istoricul medical, codul numeric personal şi aşa mai departe. Am făcut numeroase apeluri şi demersuri în care am arătat că sistemul nu e suficient de securizat pentru aşa ceva, şi, în urma acţiunilor noastre şi ale unor asociaţii de pacienţi s-a ajuns ca acest card să conţină mult mai puţine date, legate în primul rând de calitatea de asigurat”, ne-a declarat  medicul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Până în prezent, poate şi din cauza reacţiilor apărute, CNAS nu s-a aventurat să dea declaraţii legate de eventuale măsuri punitive pentru cei care refuză integrarea în noul sistem. “Acceptăm refuzul pentru început, însă dacă vrem să avem un control al eficienţei fondurilor, trebuie să avem şi reguli pe care să le respectăm”, a precizat Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS. Rămâne de văzut care va fi poziţia, pe viitor, a CNAS şi a Ministerului Sănătăţii.