Alocările haotice de fonduri corespunzătoare restituirii către Primării a sumelor provenite din impozitul pe venit aferent anului 2013 stârnesc polemici. Timişul a fost plasat, din nou, de Guvern în coada listei de fonduri repartizate de la bugetul consolidat de stat: 37 de Primării, printre care şi Timişoara, au rămas complet pe dinafară. 

Bani publici alocaţi în baza unor criterii discreţionare

Câteva zeci de localităţi din Timiş au fost prejudiciate şi anul acesta de către Guvern la împărţirea sumelor aferente cotei de 18,5% din impozitul pe venit încasate în anul 2013 şi a sumelor defalcate din TVA destinate echilibrării bugetelor locale. Situaţia a fost semnalată public, joi, de către primarul PDL al localităţii Lenauheim, Ilie Suciu, şi de către consilierul judeţean PDL Marius Martinescu.

Aceştia spun că din totalul Primăriilor din judeţ, o treime (adică 37 de localităţi) nu figurează deloc pe lista întocmită de reprezentanţii Guvernului. Printre acestea sunt 20 sunt localităţi cu primari PSD. În ceea ce priveşte alocarea de sume defalcate din TVA, rezultă că niciuneia dintre cele 63 de localităţi din Timiş prezente pe listă nu îi vor fi alocate sume din TVA. Şi aceasta spre deosebire de alocările consistente oferite unor localităţi din judeţele Alba, Teleorman şi Tulcea.

Potrivit reprezentanţilor PDL Timiş, hotărârea de guvern vizând repartizarea pe Primării a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale a fost emisă şi publicată deja în Monitorul Oficial în 16 ianuarie. Şi aceasta în condiţiile în care actul normativ nu a fost supus unei dezbateri prealabile, iar reprezentanţii celor două ministere semnatare ale hotărârii de Guvern – cel al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, şi cel al Finanţelor Publice, Darius Vâlcov – nu au notificat în prealabil autorităţile publice locale asupra conţinutului deciziilor luate. “Nu a existat o dezbatere a acestei hotărâri de Guvern”, afrmă primarul localităţii Lenauheim, Ilie Suciu. Care a precizat că, de această dată, localitatea pe care o conduce şi cele trei sate aflate în subordine vor beneficia de zero fonduri alocate de la bugetul de stat.

Şi aceasta faţă de alocările aferente anilor anteriori, care erau distribuite autorităţilor publice locale prin intermediul Consiliilor Judeţene. Despre care primarul din Lenauheim a declarat că variau între 400.000 şi 500.000 de lei. “În trecut, aceste sume era alocate de Consiliul Județean. Ne-am bucurat în prima fază că nu vom mai avea dinspre CJ repartizarea acestor sume. Dar ne-am trezit cu altă prostie, mai mare decât cea făcută la nivel local. (…) A fost o alocare făcută pe genunchi”, mai spune Ilie Suciu. Acesta susţine că principalele surse de venit la bugetul local, care constau în încasarea de taxe şi impozite, se vor dovedi insuficiente pentru a acoperi nevoile de fonduri destinate gospodăririi localităţii. „Aceste sume vin de pe formula încasării fondurilor pe fiecare localitate”, a mai explicat primarul Ilie Suciu. Opinând, însă, că o alocare judicioasă ar trebui să ţină cont şi de numărul de locuitori din fiecare localitate în parte. În caz contrar, există localităţi cărora le-au fost alocate fonduri pe care primarul Ilie Suciu le-a apreciat a fi situate peste necesităţi şi localităţi care vor avea mari dificultăţi în a-şi drămui bugetele locale. Printre localităţile din Timiş care au primit sume consistente în baza acestei hotărâri de Guvern, primarul localităţii Lenauheim a menţionat Ciacova (cu peste patru milioane de lei), Gătaia (cu aproape două milioane lei), Pesac (cu puţin peste un milion de lei) sau Secaş (cu 1,2 milioane de lei).

“Din informațiile pe care le am, nici de la Ministerul Finanțelor nu vom primi sumele pe care le-am primit anul trecut. Deci, nu știu cum ne vom descurca. Așteptăm să ne vină sumele de la Trezorerie și să vedem cum putem face un buget care trebuie să asigure 200 de locuințe, cu 20 de kilometri de străzi neasfaltate, fără canalizare. (…) Riscăm să intrăm într-un blocaj la nivelul primăriei. Față de anul trecut, sumele sunt diminuate cu cel puțin 40%. Anul trecut, repartizat de Consiliul Județean, am primit 420.000 de lei. Acum, nimic”, afirmă primarul din Lenauheim. Acesta a mai precizat şi că, în condiţiile austere create de recentele alocări de fonduri, autorităţile publice locale vor fi constrânse, totuşi, să decidă, până cel târziu la jumătatea lunii februarie 2015, asupra bugetului local, întrucât termenul legal prevede ca acesta să fie stabilit în maximum 45 de zile de la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat.

În ceea ce priveşte posibilitatea unei rectificări a bugetului, primarul Ilie Suciu şi consilierul judeţean Marius Martinescu spun că, o dată cu publicarea acestei hotărâri în Monitorul Oficial, este improbabil să se mai poată produce modificări, până cel mai devreme în cursul lunii iulie, motiv pentru care autorităţile publice locale din Timiş vor fi constrânse să se descurce cu sumele modeste care le-au fost alocate. Sume care se situează, însă, cu mici excepţii, sub nivelul alocărilor pe care reprezentanţii Guvernului le-au repartizat primăriilor din judeţe a căror contribuţie la bugetul consolidat de stat este mult mai mică decât cea a judeţului Timiş.

De posibilele căi de atac ale acestei hotărâri, în instanţă şi în contencios, se va face uz, a relevat consilierul judeţean PDL Marius Martinescu, problema rămânând însă cea a presiunii exercitate asupra autorităţile publice locale de a gestiona aceste sume alocate de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Şi primarul localităţii Lenauheim Ilie Suciu a precizat că, în cadrul sesiunii extraordinare a unei întruniri a Asociaţiei Comunelor, care a fost convocată deja pentru jumătatea lunii februarie, subiectul acestor alocări de fonduri va fi luat în discuţie.

CJ Timiş, de zece ori mai puţini bani decât în 2014

Consilierul judeţean PDL Marius Martinescu a amendat, la rândul său, criteriile inechitabile în baza cărora sunt alocate fondurile de la bugetul consolidat de stat, precum şi nesocotirea prevederilor Legii 273 (Legea Finanţelor Publice Locale).

Acesta a opinat că autonomia financiară ar permite autorităţilor locale să gestioneze eficient sumele de care dispun, în beneficiul comunităţilor. Şi a mai relevat şi faptul că, în condiţiile în care rolul autorităţilor publice de la nivel judeţean a fost diminuat în ceea ce priveşte alocările de fonduri de la bugetul consolidat de stat, consilierilor judeţeni le va reveni, la discuţia privind repartizarea sumelor, rolul de simpli “ridicători de mână”. Marius Martinescu mai spune că s-a revenit astfel la situaţia repartizării centralizate a banilor, de dinainte de 2006. Doar că acum regulile care se aplică în alocarea şi distribuţia fondurilor sunt cele instituite discreţionar de către reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În plus, a mai semnalat Marius Martinescu, în condiţiile în care Timişul este plasat în coada listei în ceea ce priveşte valoarea sumelor alocate de la bugetul de stat, o bună parte din creditul în valoare de 200 de milioane de lei accesat de autorităţile judeţene va fi utilizat pentru lucrări de reparaţie în întreţinere drumuri: „O parte însemnată din acel credit de 200 milioane de lei al CJ Timiș, 120 de milioane, sunt prevăzute ca utilizare pentru reparația şi întreţinerea drumurilor. (…) CJ Timiș a primit acum 2,5 milioane de lei, față de 21,5 milioane de lei, cât a primit în anul 2014”.

Marius Martinescu apreciază că alocările diminuate ar trebui să îl determine pe preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, să ia o poziţie fermă în faţa inechităţii comise la adresa Timişului de către reprezentanţii Guvernului.

Din totalul de 4,4 miliarde lei împărţiţi de Guvern în baza acestei recente hotărâri de Guvern, judeţului Timiş îi revin 92,8 milioane lei. O situaţie care plasează judeţul Timiş într-o poziţie net inferioară faţă de, spre exemplu, judeţul de origine al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care primeşte un total de peste 142 milioane de lei, din care ponderea cea mai mare, în valoare de 111,8 milioane de lei, o reprezintă alocarea de sume defalcate din TVA.