Pentru că jocurile de noroc de tip slot-machine, cunoscute sub denumirea populară de păcănele, au cunoscut o extindere fără precedent şi în Timiş – în Timişoara, de exemplu, nu există niciun birt de cartier care se respectă fără păcănele –, şi pentru că dependenţa de jocuri de acest tip a dus la adevărate drame sociale, chiar sinucideri, mai mulţi deputaţi U.D.M.R., printre care şi unul de Timiş, au propus un proiect de lege care să interzică acest tip de jocuri. Singurele locuri în care pasionaţii de păcănele vor mai putea butona aceste aparate vor fi cazinourile.

“Sindromul păcănelelor”

Pe motiv că jocurile de no­roc de tip slot-machine au de­ve­nit un adevărat flagel, 13 par­lamentari U.D.M.R., printre ca­re şi deputatul timişean Molnar Zsolt, au iniţiat un proiect de lege care vrea să interzică am­plasarea automatelor pentru jo­curi de noroc în baruri, în res­tau­rante, în cinematografe şi în sediile Loteriei Române. Ex­cepţia o vor constitui-o cazinou­rile.

“Eu am fost preşedinte de club sportiv municipal şi am avut un handbalist care câştiga 2.200 de euro în municipiul Satu Mare, dar juca toţi banii la «păcănele » şi după aia venea cu mâna întin­să şi cerea împrumut 10 – 20 de euro ca să poată trăi”, spune unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul Kereskenzi Gabor.

Parlamentarii au argu­men­tat legea prin mai multe studii internaţionale care arată că apa­ratele de tip slot-machine dez­voltă dependenţă. Consecinţele sociale şi psihologice sunt deo­sebit de grave, atât la nivelul persoanelor afectate, care se confruntă cu rate ridicate de suicid, cât şi la nivelul familiilor acestora. “Există deja o vastă literatură ştiinţifică privitoare la jocurile de noroc – matematică, psihologie, sociologie – în cadrul căreia a fost pusă în evidenţă problema dezvoltării dependen­ţei de jocurile de noroc (ludo­manie) sau a jucatului patologic. Psihologii şi psihiatrii au relevat faptul că simptomele acestei de­pendenţe sau tulburări de com­portament prezintă simili­tudini frapante cu dependenţa de sub­stanţe psihotrope”, se arată în motivaţia proiectului de lege.

În aceeaşi expunere de mo­ti­ve se mai arată că firmele or­ganizatoare de jocuri de noroc din România au înregistrat înca­sări anuale mai mari de la an la an, în unele cazuri creşterea fiind de peste 60%, lucru care a făcut să apară tot mai multe so­cietăţi comerciale de acest tip, care nu au avut nicio problemă în a-şi găsi clienţi. Această pro­sperare a firmelor de acest fel, spun deputaţii iniţiatori, “nu este direct corelată cu dezvoltarea economică generală”.

Parlamentarii mai citează nişte studii de specialitate din care se desprinde concluzia că jocul la aparatele electronice cu câştiguri prezintă cel mai ridi­cat risc de a dezvolta de­pen­denţă de jocuri de noroc şi că în România ultimilor ani “avem de-a face cu o creştere progresivă a categoriilor de persoane care practică activitatea de jocuri de noroc, iar gradul de acoperire cel mai ridicat se înregistrează la tinerii adolescenţi, care pe­trec din ce în ce mai mult timp în sălile de jocuri de noroc”.

Deputaţii iniţiatori mai spun că legislaţia în vigoare în Ro­mânia este prea permisivă cu privire la amplasarea tocmai a mijloacelor de joc care dau cel mai repede dependenţă.

Attila Korodi, un alt iniţia­tor al legii, a declarat că, în ur­mă cu aproximativ o jumătate de an, a iniţiat conceperea modifi­cării legislative care vizează a­cest domeniu, arătând că şi dez­baterile cu societatea civilă, pe marginea proiectului de modifi­care, au durat jumătate de an. “Am avut numeroase discuţii de ordin profesional, atât cu repre­zentanţi din sfera politică, cât şi cu cei ai organizaţiilor negu­ver­namentale, reprezentanţi ai so­cietăţii civile, bisericilor tradi­ţionale care desfăşoară activi­tăţi sociale. Concluziile acestor discuţii mi-au întărit convinge­rea că, în România, este nece­sară adoptarea unei regle­men­tări legislative în acest sens”. At­tila Korodi susţine că ampla­sa­rea acestor jocuri de noroc doar în cazinouri reprezintă cea mai bună soluţie de a limita impli­ca­ţiile sociale ale acestui fenomen.

În opinia sa, persoanele ca­re apelează la jocurile de noroc în cazinouri dispun de o situaţie financiară adecvată, iar în cazul acestora, o pierdere nu cau­zea­ză probleme deosebite din punct de vedere psihologic. “Însă, în cazul familiilor cu venituri mo­deste, situaţia este cu totul di­fe­rită, deoarece unde există numai una sau două persoane care rea­lizează venituri, pierderile finan­ciare de acest gen creează pro­ble­me deosebite, deci trebuie adop­tate măsuri pentru stoparea lor”, a explicat deputatul U.D.M.R.

Număr necunoscut de localuri cu păcănele la Timişoara

Şi pe plan local, la Timi­şoara, în aproape toate cartie­rele numărul “cazinourilor-birturi”, cu celebrele păcănele sau cu pariuri sportive, s-au înmulţit exponenţial. În mod direct proporţional au crescut şi cazurile de dependenţă dez­voltată de copii, tineri sau chiar adulţi, faţă de aceste jocuri de noroc. Ştirile despre administratori de bloc care pariază la “păcănele” banii strânşi de întreţinere pentru tot imobilul administrat sau fondul de rulment nu mai sunt de mult o raritate.

Acesta este şi motivul pen­­tru care mai mulţi consilieri locali au solicitat o inventa­riere a acestor localuri, mai multă grijă la acordarea de autorizaţii pentru astfel de afaceri şi, nu în ultimul rând, un regim special de impozi­tare, indicând faptul că Pri­mă­ria Timişoara s-a arătat foarte pragmatică în ceea ce priveşte veniturile obţinute de pe imo­bile în care funcţionează di­verse asociaţii de interes pu­blic sau organizaţii de cultură şi artă, dar foarte tolerantă faţă de aceste “cazinouri de cartier”.

Grupul de consilieri locali P.D.-L. au cerut Biroului auto­rizare al Primăriei Timişoara o situaţie cu sălile de jocuri funcţionale, cu casele de pa­riuri şi casele de amanet din oraş, motivând: “Am observat în ultima vreme o proliferare a acestor activităţi în oraş, nu sunt toate cele mai sănătoase pentru viaţa socială a oraşului. Sunt activităţi permise, însă credem că un număr foarte mare nu este foarte sănătos pentru oraş. În acest sens trebuie să vedem în ce mod au evoluat aceste unităţi şi ce se poate întreprinde ca, totuşi, să fie limitat numărul lor”.

Consilierul local P.D.-L Simion Moşiu spune că, dacă nu se poate rezolva ceva rapid la modul de impozitare, ar trebui să se întreprindă măcar ceva în ceea ce priveşte am­plasarea unor astfel de săli de jocuri. “Trebuie să existe o limitare a acestor activităţi, mai ales în zona unităţilor de învăţământ”.

Consilier local: “Nu e normal ca la un parter de bloc să fie alăturate trei localuri cu jocuri de noroc”

Consilierii P.D.-L. nu au primit încă situaţia solicitată Biroului autorizare. “Nici nu cred că o vom primi, pentru că se pare că există interesul să nu ne parvină o astfel de in­ven­tariere, care ar arăta di­men­siunea la care a ajuns acest fenomen al jocurilor de noroc în oraş”, spune şi consilierul local P.D.-L Ştefan Sandu.

Ştefan Sandu mai spune că, prin situaţia cerută Primă­riei, s-a dorit să se evidenţieze faptul că sunt din ce în ce mai multe spaţii desti­nate unor astfel de activităţi, care, deşi sunt legale, au ajuns, prin dez­voltarea lor, să treacă peste o măsură re­zonabilă şi sănătoa­să pentru societate, din punct de vedere social.

“Nu ştiu dacă se va reuşi perceperea unor impozite locale mai mari pentru aceste spaţii, pentru că ele sunt deja impo­zitate suplimentar de către Fisc. Dar am cerut Pri­măriei să constate că extin­derea unor astfel de activităţi în oraş nu e un lucru bun şi arată o înrăutăţire a stării sociale. Se ştie că în situaţii de sărăcie extremă oamenii sunt împinşi spre asemenea jocuri de noroc de spe­ranţa câştigu­lui, pe care nu o mai au prin muncă”, mai spu­ne con­silierul local P.D.-L.

În opinia sa, faptul că se deschid tot mai multe localuri de acest tip arată că există cerere şi este îngrijorător faptul că, în oraş, cele mai multe localuri cu jocuri de noroc de tip slot-machine s-au deschis tocmai în zone intens frecventate de către tineri, cum e, de exemplu, zona Com­­plexului Studenţesc. “Nu e normal ca la un parter de bloc să fie alăturate trei localuri cu jocuri de noroc. Şi e ciudat faptul că Primăria nu avea o problemă cu ele, ci cu second-hand-urile din zona centrală. Am spus atunci şi în plen că acesta este un indiciu al stării sociale din municipiu, pentru că dacă ar exista un nivel de trai peste medie, în zona cen­trală ar fi numai buticuri au haine de lux”, mai spune Şte­fan Sandu.

În plus, reaminteşte aces­ta, nu trebuie uitat faptul că sunt state vest-europene unde este interzisă amplasarea unor astfel de automate în localuri publice, şi că în România deja s-a depăşit de mult o limită rezonabilă legată de numărul şi amplasarea acestor auto­mate.