Comunitatea ştiinţifică este de acord că autismul apare foarte devreme şi anume în stadiul fetal şi chiar postnatal. Profesorul Yehezkel Ben-Ari, director de cercetare emerit la Institutul Naţional al Sănătăţii şi Cercetării Medicale din Paris, şi echipa sa de specialişti de la Institutul de Neurobiologie al Mediteranei au făcut un pas decisiv pentru înţelegerea autismului, rezultatele studiului lor fiind publicate în revista Science.

Cercetătorii au înregistrat pentru prima oară activitatea neuronilor em­brionari şi imediat după naştere, pentru a observa modificările concentraţiei de clor, mai precis, ale ionilor clorură, anunţă AFP, sursă citată de Mediafax. În timpul experimentelor pe şoareci, cercetătorii au injectat femelelor ges­tante o substanţă ce provoacă autis­mul, denumită valproat. Atât în cazul autismului genetic, cât şi al celui indus de valproat, cercetătorii au observat niveluri anormal de ridicate de clor la puii nou-născuţi. Pentru şoarecii sănă­toşi, aceste niveluri scădeau brusc în timpul naşterii.

Un medicament diuretic, bumeta­dina, administrat mamelor la scurt timp înainte de naştere, reface activi­ta­­tea cerebrală până aproape de nor­mal şi corectează comportamentul autist al urmaşilor. Oamenii de ştiinţă au arătat, de asemenea, rolul diuretic al hormo­nu­lui care declanşează travaliul şi naşte­rea, oxitocina, ce scade nivelul de clor din celulele nervoase ale creierului.

În schimb, acest hormon este ineficient în cazul fetuşilor cobailor predispuşi la autism, clorul acumu­lându-se în concentraţii anormale în neuronii acestora.

Dacă acest hormon este blocat în cazul femelelor de şoarece gestante sănătoase, puii acestora au niveluri de clor ridicate şi un comportament autist.

Acest studiu validează testele cli­nice care au utilizat acest medicament diuretic în cazul persoanelor afectate de autism, consideră profesorul Ye­hezkel Ben-Ari, director de cerce­tare emerit la Institutul Naţional al Să­nătăţii şi Cercetării Medicale din Paris. El s-a referit la o serie de teste efec­tuate pe un grup de peste 50 de copii, cu vârsta cuprinsă între 11 şi 13 ani, ale căror rezultate au fost publicate în decembrie 2012.

În trei sferturi dintre cazuri, trata­mentul a permis atenuarea simptome­lor şi îmbunătăţirea capacităţii de in­teracţiune cu mediul înconjurător, deşi, odată cu încetarea terapiei, tulburările au reapărut. În prezent, este în curs de desfăşurare un test complementar, efectuat pe 80 de copii diagnosticaţi cu autism, iar rezultatele ar trebui să fie disponibile, cel mai târziu, în 2015.

Tratamentele comportamentale ar putea fi consolidate de medicamente care să restabilească comunicarea cu copilul afectat de autism, chiar şi după prima copilărie, spun specialiştii.