Un fost viceprimar al Timişoarei, acual consilier, Adrian Orza, semnalează faptul că în tot mai multe proiecte ale Primăriei Timişoara apar formulări vagi legate de asumarea răspunderii, din partea unor compartimente de specialitate. „Toţi se tem de abuz în serviciu”, spune actualul consilier local.

Formulări bizare

Consilierul local Adrian Orza, fostul viceprimar al Timişoarei, spune că, în ultima perioadă, s-au înmulţit pe anumite proiecte de hotărâri locale avizele de legalitate cu formulări vagi sau semi-asumări de răspundere.

Un exemplu în acest sens este un proiect de Plan Urbanistic Zonal  în zona Ilsa – bulevardul Take Ionescu. În privinţa acestuia primarul Nicolae Robu preciza că este „unul dintre cele mai reprezentative pentru oraş şi nu va mai fi ceea ce a fost şi încă e, un loc în paragină. În cadrul proiectului de dezvoltare imobiliară s-au pus condiţii pentru investitor, destul de dure, printre altele să cedeze teren, pe care să se facă prelungirea unui tronson de inelul 2, de la strada Înfrăţirii, se traversează Take Ionescu şi apoi va fi un drum pe acolo, care va fi continuat printr-un nou pod peste Bega.”

În cadrul şedinţei de Consiliu Local în care a fost supus aprobării acest proiect, Adrian Orza remarca formularea avizului juridic: „E ciudată nota aceasta: «Verificat în limita avizului Serviciului juridic»”.

Explicaţia primarului Nicolae Robu a fost că, în acest caz se scrie aşa pentru că proiectul cuprinde o mulţime de alte aspecte unde juriştii spun că nu sunt competenţi, că sunt urbaniştii competenţi. „Din punct de vedere juridic e în regulă”, a dat asigurări edilul. Cu toate acestea, nemulţumiri legate de asumarea responsabilităţii au rămas în cadrul Consiliului Local.

Teamă de abuz în serviciu

Adrian Orza spune, în acest context, că impresia sa este că tot mai mulţi fug de răspundere : „Un referat care înainte însoţea un proiect de hotărâre de consiliu local s-a transformat acum în trei referate. Am constatat că se inventează în unele situaţii tot felul de formulări care să evite răspunderea”.

În opinia sa, sistemul implementat anterior, în care un proiect se făcea pe baza unui referat semnat de direcţia de specialitate, de Economic şi de Juridic, era mult mai bun. „Se crea un filtru şi nu se putea ajunge în Consiliul Local cu orice. Dar aceasta este situaţia din România din prezent, când aproape nimeni nu mai are curajul să semneze nimic, de teama abuzului în serviciu. Orice demers poate fi interpretat prin această prismă şi ajungem în acest fel la adevărate blocaje instituţionale”, spune Adrian Orza.

Externalizarea de servicii juridice, în atenţia Curţii de Conturi

În acest context, al sincopelor legate de avize de legalizate, anul trecut Curtea de Conturi făcea public un raport din care reieşea că pe parcursul a doi ani, mai multe instituţii din Timiş au plătit peste un milion de euro către avocaţi şi cabinete de avocatură.

În perioada analizată, anii 2013 -2015, instituţii publice din Timiş au contractat astfel de servicii în valoare de 4.452.762 de lei, adică, peste un milion de euro.

469.658 de lei a cheltuit Consiliul Judeţean Timiş şi unităţile subordonate, 1.527.775 lei – Primăriile municipale şi instituţiile pe care le coordonează, 195.001 lei – Primăriile orăşeneşti şi 2.260.328 – Primăriile comunale. Prin comparaţie, pe toată această perioadă, cheltuielile cu serviciile juridice ale aceloraşi instituţii au fost de 2.656.856 de lei, adică jumătate din factura plătită către avocaţi şi case de avocatură.

Curtea de Conturi nu are un punct de vedere general valabil cu privire la aceste cheltuieli, şi spune că situaţia diferă de la caz la caz, iar cadrul legal nu este clar. „Din informaţiile transmise de către structurile teritoriale ale Curţii de Conturi, se poate aprecia că angajarea unei societăţi de avocatură sau a unui cabinet de avocatură nu demonstrează, ca regulă, oportunitatea de a apela la astfel de servicii, în condiţiile în care entităţile publice beneficiază de personal de specialitate juridică, ale căror atribuţii de serviciu sunt clar stabilite în fişa postului în cadrul raporturilor de muncă încheiate”, se menţiona în raport.