Ca urmare a unei obligativităţi impuse de normele europene, acum opt ani era iniţiat, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, un proiect menit să publice în timp real hotărârile judecătoreşti şi motivarea lor. Proiectul, iniţiat cu bani publici, a funcţionat timp de doi ani, după care a fost abandonat.

Portal blocat în proiect

În 2008 Consiliului Superior al Magistraturii a iniţiat şi dezvoltat un proiect din bani publici intitulat Jurindex. Este vorba despre un site de jurisprudenţă unde au acces, gratuit, toate persoanele interesate de hotărârile judecătoreşti emise de Curţile de Apel. Acest proiect s-a blocat, însă, în anul 2010.

Cu 18.632 de documente publicate de pe instanţele din Timiş, în primii doi ani de funcţionare, site-ul are ultimele hotărâri judecătoreşti făcute publice de la Curtea de Apel Timişoara în luna februarie 2010.

„Am creat, susţinut şi consacrat, sperăm definitiv, principiul accesului liber, general şi gratuit la hotărârile judecătoreşti, ca o contrapondere la practicile restrictive ale conducătorilor sistemului judiciar. Valorile noii concepţii privind accesibilitatea în practică a hotărârilor judecătoreşti sunt asumate astăzi explicit. Publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet constituie, la acest moment, o obligaţie asumată de statul român în contextul Mecanismului de cooperare şi verificare a progreselor înregistrate după aderare în domeniul reformei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei”, menţionau, în 2009, oficiali din conducerea CSM.

Între timp însă, se pare că principiile şi obligaţiile europene au cam fost pierdute din vedere. Aceasta poate şi pentru că, potrivit unor surse din sistem, la unele Curţi de Apel existau magistraţi care, în colaborare cu o editură anume, publicau, anual sau trimestrial, aşa-numitele manuale de jurisprudenţă, vândute ulterior, în condiţiile în care portalul Jurindexul publica aceste decizii judecătoreşti în mod gratuit. Se mai specula, pe aceeaşi temă, faptul că Jurindex ar fi deranjat şi din cauza unor dezacorduri, greşeli gramaticale flagrante sau sincope de logică ori contradicţii flagrante care apăreau în unele din aceste decizii făcute publice.

Dincolo de aceste teorii, rămâne evidenţa investirii unor resurse publice într-un proiect fără finalitate, pentru că raportat cel puţin la o parte din cazuistică, hotărârile judecătoreşti sunt cu atât mai valoroase şi utile cu cât sunt mai recente. Or e greu de crezut că pe un caz cum ar traficul de migranţi, agravat de noul context al imigraţiei în Europa, ar mai fi utilă o abordare din 2010 a acestei infracţiuni la nivelul unei instanţe din vestul ţării. 

„Înainte, documentarea se făcea pe fişe”

Conform unor oameni din domeniu, este de neînţeles faptul că nu se realizează şi actualizează baze de date cu hotărâri judecătoreşti şi motivaţii, în condiţiile în care internetul reprezintă o modalitate facilă de inventariere şi accesare.

Avocatul timişorean Dumitru Ganţ spune că, înainte, această documentare presupunea o muncă foarte migăloasă, fiind elaborate fişe, consultate arhive imense, pe suport de hârtie. „Acum ar fi mult mai uşoară realizarea unei astfel de baze de date actualizate. Mai ales că la noi nu se prea mai vorbeşte despre practică unitară, deşi e indicat să se conştientizeze faptul că similaritatea face parte din noţiunea de dreptate. Furtul unui cal, de exemplu, nu poate fi infracţiune la Timişoara şi contravenţie la Vaslui. La CEDO se pune mult accent pe jurisprudenţă. Or e necesar să ne raportăm la practica europeană”, mai spune avocatul Dumitru Ganţ.