Perioada de tranziție pe care a străbătut-o societatea românească în ultimii 25 de ani s-a încheiat o dată cu alegerile din noiembrie 2014, a declarat, sâmbătă, la Timișoara, fostul președinte Traian Băsescu. Acesta a apreciat că debutul perioadei de post-tranziție este momentul în care trebuie să se nască, în România, o nouă clasă politică, desprinsă complet de năravurile tranziției și care să nu poarte cu sine povara unor compromisuri politice care să depășească limita acceptabilului.

„E o discrepanță între interesul de a fi la putere și interesul național”

Prezent sâmbătă, în calitate de invitat, la prima întâlnire zonală a Partidului Mișcarea Populară, fostul președinte al României, Traian Băsescu, s-a referit atât la rolul pe care și-a propus să și-l asume, în calitate de partener al PMP, cât și la aspecte de ordin general, vizând obiectivele concrete a căror îndeplinire România ar trebui să o urmărească prin participarea la reuniuni ale Consiliului European, așa cum a fost cazul recentei reuniuni desfășurată, în intervalul 19 – 20 martie, la Bruxelles.

Referindu-se la implicarea sa în proiectul PMP, Traian Băsescu a precizat că rolul său a fost acela de a formula ideea potrivit căreia România are nevoie de un partid nou, menit să contribuie la ceea ce a apreciat a fi necesara schimbare a generațiilor în politica românească: „Eu am avut doar o idee, plecând de la ceea ce simțeam aproape instinctiv că România are nevoie: de partide noi. Pentru că noi, cei care am venit în politică la începutul anilor '90, ne-am încheiat misiunea, ne-am atins obiectivele fundamentale pentru România”.

În ceea ce îi privește pe exponenții generației politice din care face parte, fostul președinte a apreciat că evoluțiile de pe scena politică au probat faptul că aceștia nu pot face mai mult pentru România decât au realizat până în acest moment. Motiv pentru care o dată cu etapa de tranziție, care a durat 25 de ani și pe care fostul președinte a declarat că o consideră încheiată, se impune configurarea unei noi clase politice. Întrucât așteptările cetățenilor, așa cum s-au conturat ele, inclusiv în urma votului din 16 noiembrie 2014, relevă faptul că vechea clasă politică nu mai poate să dea soluțiile viitoare pentru România, fiind nevoie de partide noi. Partide despre care Traian Băsescu a precizat că trebuie alcătuite nu din oameni de 18 ani, ci din oameni de toate vârstele, dar care nu au participat la compromisurile tranziției: „Trebuie creată o nouă osatură politică, o îmbinare de elan, inteligență și experiență și mai ales o osatură politică desprinsă de năravurile tranziției”.

Traian Băsescu a apreciat că, în acest moment, din punctul de vedere al capacității politice, PMP este al treilea partid politic din România și a precizat că poziționarea partidului în viitoarele alegeri din 2016 va depinde de capacitatea și priceperea liderilor partidului de a răspunde așteptărilor electoratului, plasând înaintea interesului propriu interesul național. „Politica înseamnă și compromis”, a declarat fostul şef al statului, adăugând că importantă este, însă, stabilirea limitei până la care compromisul poate fi considerat acceptabil. Context în care acesta a apreciat că trebuie avut în vedere cât de bine poate fi acomodat compromisul cu interesul național și nu cu interesul partidelor politice de a fi la putere. „E o discrepanță între interesul de a fi la putere și interesul național”, a relevat Traian Băsescu.

Fostul preşedinte mai spune că, în acest moment, obiectivele majore pentru România au fost atinse, impunându-se de acum înainte consolidarea lor, prin implicarea în viața politică a unor partide noi, cărora să nu li se poată reproșa compromisul situat dincolo de limita acceptabilului. Și, a mai adăugat el, în acest moment în România nu există niciun partid vechi care să nu fi trecut acea linie care desparte compromisul acceptabil de cel inacceptabil.

În ceea ce privește aspirațiile proprii legate de o posibilă revenire pe scena politică românească, Traian Băsescu a precizat că nu și-a mai propus niciun obiectiv personal, asumând doar obligația morală de a contribui la nașterea, pe scena politică românească, a unui partid care să răspundă așteptărilor românilor în perioada post-tranziție: „Nu mai am obiective politice personale, dar am considerat că, fiind unul dintre cei mai importanți oameni politici ai perioadei de tranziție, am obligația să contribui la creșterea și lansarea unui nou partid, care să fie altceva decât partidele din perioada tranziției”.

„România a ratat la Consiliul European”

Fostul președinte s-a referit succint și la ceea ce a apreciat a fi fost obiectivele pe care România le-a ratat în cadrul recent încheiatului Consiliu European desfășurat la Bruxelles, în intervalul 19 – 20 martie. Acesta a avertizat că miza deciziilor care se iau în cadrul Consiliilor Europene îi vizează pe toți cetățenii, context în care fostul președinte a apreciat că este necesară informarea corectă asupra problematicii de pe agenda acestor consilii europene, și nu ignorarea lor, așa cum procedează, potrivit aprecierii acestuia, partidele politice din România. Referitor la care Traian Băsescu a opinat că trăiesc aproape în afara dezbaterii europene. „Unde cred eu că România a ratat la acest Consiliu? A lăsat să meargă dezbaterea fără a cere și interconectarea țărilor din Parteneriatul estic. (…) Era de importanță majoră ca Republica Moldova să aibă perspectiva interconectării la piața unică energetică”.

Traian Băsescu a precizat, în prealabil, că printre chestiunile extrem de importante care au figurat pe agenda acestui Consiliu European s-au numărat aspecte ce țin de uniunea energetică și de crearea unei piețe unice energetice, ale cărei cele mai importante componente sunt securitatea energetică, solidaritatea și încrederea între membrii UE, astfel încât să se poată obține o piață a energiei deplin integrată și o politică de interconectare între sistemele energetice ale țărilor, care să nu mai permită existența unor țări izolate, așa cum este în prezent cazul, a exemplificat fostul președinte Traian Băsescu, Portugaliei, Spaniei sau al Republicii Moldova.

În ceea ce privește capitolul referitor la realizarea pieței unice energetice, fostul președinte a semnalat reprezentanților României la Consiliul European și faptul că era imperios necesară amendarea uneia dintre prevederile legate de caracterul confidențial al unor informații comerciale. „E total împotriva intereselor României o astfel de mențiune în concluzii”, a apreciat Băsescu. Şi explicat că garantarea confidențialității aspectelor comerciale este un aspect corelat cu informațiile referitoare la prețuri, context în care a apreciat că aceia care au introdus această formulare sunt cei care beneficiază de prețuri mai mici la achiziționarea de gaz din partea Federației Ruse. Fostul președinte a precizat și că diferențele la prețul de achiziție a gazului furnizat de Federația Rusă existente între țările europene creează premisele, pentru țările care cumpără la prețuri mai scăzute, să facă ceea ce acesta a numit „un joc median în raport cu Federația Rusă”. Întrucât aceste state se vor gândi mereu la avantajele economice pe care le au: „Acesta nu mai este un element de solidaritate între membrii UE, ci ne va face să negociem pe sub masă, făcând concesii pentru a obține gaze mai ieftine”.

Fostul preşedinte a opinat și că România are obligația să facă să se revină asupra acestui subiect, întrucât discrepanțele înregistrate în ceea ce privește prețul de achiziție generează o competiție economică de pe poziții inegale cu statele care cumpără gaz mai ieftin de la Federația Rusă. Context pentru corijarea căruia fostul președinte a apreciat că o posibilă soluție ar putea fi reprezentată fie de negocierea unui preț unic de achiziție pentru toate statele membre, fie de impunerea obligativității adresate fiecărui stat UE de a prezenta contractul de achiziție a gazelor de la Gazprom Comisiei Europene, spre analiză, în vederea sancționării unor eventuale incorectitudini în negociere.

Prioritățile României, în viziunea fostului președinte Traian Băsescu

În ceea ce privește prioritățile care stau în fața României, fostul președinte a apreciat că unul dintre obiectivele principale este reprezentat de creșterea economică și de crearea de noi locuri de muncă, mai cu seamă în contextul în care 2014, fiind un an electoral, a atras după sine o reducere a investițiilor cu 30%, în beneficiul pomenilor electorale.

O altă prioritate este reprezentată, în viziunea fostului președinte, de absorbția de fonduri europene. Și aceasta cu atât mai mult cu cât România va încheia anul 2015 într-o situație marcată de neutilizarea a 3,2 miliarde de euro, bani rămași necheltuiți din alocarea UE în intervalul 2007 – 2013, din pricina incompetenței administrative.

În plus, a mai opinat Traian Băsescu, o altă prioritate este reprezentată de adoptarea unei noi Legi a Sănătății, întrucât „sistemul de sănătate e bolnav și fără competiție în interiorul lui și nu se va întâmpla nimic bun fără revizuirea acestuia”.

Revizuirea Constituției este un alt proiect apreciat drept prioritar de către fostul şef al statului. Acesta a opinat că validarea, de către Curtea Constituțională, a unui proiect care nu ține cont de rezultatele Referendumului din 2009, vizând reducerea numărului de parlamentari la 300 și existența unei singure camere, ar fi o eroare. Deopotrivă, a mai apreciat Traian Băsescu, neadoptarea unei legi care să îngăduie exercitarea dreptului la vot prin corespondență pentru românii din diaspora ar reprezenta o dovadă de nesocotire a semnalului primit recent din diaspora, al cărui conținut a fost apreciat de către fostul președinte că fiind unul net, fără echivoc și echivalent, ca forță, referendumului din 2009 cu privire la parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300.

Consolidarea statului de drept figurează, de asemenea, pe lista obiectivelor enunțate drept prioritare de către fostul președinte Traian Băsescu. Acesta a amendat, în context, tentativa unor comentatori de a acredita ideea că abia după instalarea noului președinte a început lupta împotriva corupției și a precizat că acesta este doar „un demers politic al unora care cred că pot amăgi populația”. Fostul președinte a precizat că procesul de consolidare a Justiției a durat ani de zile și a apreciat că, în acest moment, fără a fi perfectă, ci perfectibilă, justiția este funcțională și se impune consolidarea acesteia ca element fundamental într-un stat de drept.

„Ce am făcut eu rău în ţara asta în afară de faptul că nu am făcut compromisuri cu găștile din partide?”

În ce privește cele două mandate succesive de președinte pe care le-a deținut, Traian Băsescu a precizat, într-o evaluare succintă făcută ca răspuns la afirmațiile recente ale premierului Victor Ponta – potrivit căruia mandatul de președinte al României al lui Traian Băsescu ar fi reprezentat o perioadă neagră în istoria României –, că pe lista elementelor pozitive ale celor două mandate figurează, printre altele, aderarea României la UE, semnarea Parteneriatului strategic cu SUA, semnarea Parteneriatelor cu Marea Britanie, Polonia, Turcia, Coreea de Sud, aprobarea bazei militare americane de la Mihail Kogălniceanu, condamnarea comunismului ca regim ilegitim și criminal, predarea celor peste trei milioane de dosare întocmite de fosta Securitate, câștigarea procesului de la Haga prin care România a câștigat câteva sute de kilometri pătrați în Marea Neagră, teritoriu pe care au fost descoperite zăcăminte naturale, liberalizarea pieței forței de muncă și consolidarea justiției.

„Era mai bine când tremurau procurorii de teama politicienilor? E mai bine să tremure politicienii de teama procurorilor, e mai sănătos pentru țară”, a apreciat, în contextul referirilor la eforturile vizând consolidarea justiției, fostul președinte.

Acesta a prezentat și date care reflectă situația comparativă a anului 2004, atunci când Traian Băsescu a preluat primul său mandat de președinte al României și cea a anului 2014, finalul celui de-al doilea mandat. Astfel, potrivit acestuia, inflația în anul 2004, la preluarea mandatului, era de 11,9%, în vreme ce, la final de 2014, aceasta scăzuse la 1,07%. Produsul intern brut a cunoscut o evoluție de la 61,4 miliarde euro, în 2004, la 150,2 miliarde euro, în 2014. Rezerva valutară a crescut și ea, de la 17 miliarde de euro, în 2004, la 32 de miliarde de euro, în 2014, în vreme ce valoarea totală a exporturilor a crescut de la 10 miliarde de euro, în 2004, la 47 de miliarde de euro, în 2014.

„(…) Ce am făcut eu rău în ţara asta în afară de faptul că nu am făcut compromisuri cu găștile din partide? Ştiu de ce mă urâţi, pentru că nu am făcut compromisuri cu voi. Nu le voi face nici de acum înainte. Am dat acest răspuns în faţa dumneavoastră ca să ştiţi că parteneriatul nostru are o bază solidă. Sunt un om căruia nu îi este ruşine de mandatele lui, chiar dacă am regrete din timpul crizei”, a declarat Traian Băsescu. Precizând și că măsurile dure pe care le-a asumat, alături de fostul premier Emil Boc, pe durata crizei economice, au fost menite să susțină ieșirea cât mai rapidă a țării din criza economică, pentru a evita situații dificile, cum sunt cele înregistrate în acest moment în țări precum Grecia, Portugalia sau Spania, referitor la care a precizat că nu au luat, în vârful de criză din 2009 – 2010, măsurile care se impuneau:

„Știu că românii nu au înțeles și nu au acceptat acele măsuri, dar am conștiința împăcată că am făcut ce a trebuit pentru ca România să nu rămână o perioadă îndelungată în băltirea unei crize”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu.