Teatru
Derdiedans
Performance după un concept de Florin Fieroiu
Un spectacol tradus la cască în limba română, în regia lui Florin Fieroiu
Un spectacol non-narativ. Imagini alterate ale unui corp descompus în gesturi. Traiectorii non-psihologice. Afirmaţii coerente proiectate într-o sintaxă confuză. Egalitate de opinii. În loc de subiect, un mecanism. Un triunghi, o bicicletă, patru stâlpi, un perete elastic, o masă, o maşină de spălat. Funcţional.
O instalaţie umană cu zece actori. Entuziasm contagios sau frică paralizantă. Aşteptări declamate sau nerostite. Ce-ar trebui să… Cea mai puternică dorinţă… Ce-am uitat să… Ieri, chiar nu mai există. Cel de-acum o secundă e mort. Nimic impus. Nimic de exclus: stres, ignoranţă, dezgust. Despre coerenţa disfuncţionalităţii. Despre efectul carenţei ori al surplusului de magneziu asupra stării atât fizice, cât şi psihice. Despre viaţă şi amnezie autoindusă.
Teatrul German de Stat, Sala TGST, 12 septembrie, ora 19.30
Nunta micilor burghezi
De Bertolt Brecht
Un spectacol cu supratitrare în limba română, în regia lui Alexandru Dabija
Bertolt Brecht a scris Nunta micilor burghezi (titlul iniţial a fost Nunta) în anul 1919, la vârsta de doar 21 de ani. Premiera absolută a avut loc şapte ani mai târziu.
Piesa zugrăveşte într-un cadru comic degradarea micii burghezii: la o nuntă se întâlnesc mirii, tatăl şi sora miresei, mama mirelui şi câţiva prieteni. Sărbătoarea se transformă trep-tat într-o catastrofă. Invitaţii se poartă nepoliticos unii cu alţii, se bagă unul peste altul când vorbesc, se duşmănesc şi fac tot felul de apropouri vulgare. Ca şi cum nu ar fi de ajuns, mirele începe să epateze cu faptul că el însuşi a construit mobila. Iar concluzia de final e: „Slavă Domnului şi diavolului că au plecat în sfârşit!"
Teatrul German de Stat, Sala TGST, 14 septembrie, ora 19.30
Operă
Full Monty
Musical bazat pe filmul produs Fox Searchlight Pictures, scris de Simon Beaufoy
Muzica şi versurile: David Yazbek şi Terrence McNally
Un spectacol susţinut de Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara
Opera Română din Timişoara, 11 septembrie, ora 19:00
Expoziţii
Arta germanilor din Transilvania (secolul XX)
Expoziţe de pictură şi grafică din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal, îngrijită de curatorul dr. Iulia Mesea, de la Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, şi de comisarul Marius Cornea, de la Muzeul de Artă Timişoara,
Expoziţia “Arta germanilor din Transilvania (secolul XX)” este a doua componentă a proiectului expoziţional organizat în parteneriat de Muzeul Naţional Brukenthal şi Muzeul de Artă Timişoara, proiect ce a debutat anul trecut (şi a fost dedicat secolelor XVIII – XIX) şi şi-a propus să ofere publicului vizitator o imagine amplă asupra producţiei artistice a saşilor din provincia intracarpatică pe parcursul a aproape două secole.
Colecţia Muzeului Naţional Brukenthal deţine cel mai însemnat fond de pictură şi grafică ale germanilor din Transilvania, ceea ce creează posibilitatea unei prezentări complexe, evolutive, prin opere numeroase şi elocvente ale celor mai importanţi reprezentanţi, reliefând atât specificul artei locale, cât şi influenţele receptate din arta europeană.
Structura expunerii evidenţiază momentele de efervescenţă, personalităţile cu contribuţiile cele mai notabile la viaţa artistică a acestei zone, fără să neglijeze artiştii mai puţin cunoscuţi, din ale căror creaţii se păstrează uneori lucrări fermecătoare, aduse acum pe simeza expoziţiei.
Tematica expoziţiei fixează ca moment de pornire a expunerii perioada primelor semne de înnoire, de modernitate, marcate prin operele artiştilor activi la cumpăna dintre secolele XIX – XX (Arthur Coulin, Arnold Sigmund, Robert Wellmann, Fritz Schullerus, Anna Dörschlag, Lotte Goldschmidt), având un moment spectaculos prin lucrările pictorilor şi graficienilor influenţaţi de simbolism şi expresionismul german ale începutului de secol XX (Hans Eder, Karl Hübner, Grete Csaki-Copony, Margarete Depner etc.). Revenirea la tradiţionalism în grilă realistă se regăseşte în operele lui Hans Hermann, Trude Schullerus, Heinrich Schunn ş.a.
Palatul Baroc, până în 6 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni
„Evantaie de ieri şi de azi. Colecţia Aurelia Veronica Filimon”
Muzeograful Marcela Oprescu, curatorul expoziţiei, a selectat 86 de piese din cele peste 200 cât numără această colecţie unică în ţară, achiziţionate pe parcursul unei vieţi, cu pasiune şi măiestrie, de către Aurelia Veronica Filimon, fiica eruditului folclorist Aurel Filimon, fondatorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Târgu-Mureş.
De mici sau mari dimensiuni, din dantelă, pergament sau pene, din sidef, baga sau lemn preţios, pictate, sculptate sau încrustate, manufacturate de-a lungul vremii pe bătrânul continent sau în Extremul Orient, evantaiele acestei expoziţii au în comun frumuseţea şi romantismul. Ele nu sunt doar accesorii vestimentare, ci şi modalităţi de manifestare a eleganţei şi cochetăriei feminine prin intermediul unui limbaj secret.
Expunerea evantaielor este completată cu obiecte decorative din colecţia Muzeului de Artă Timişoara, care întregesc atmosfera fascinantă a acestei expoziţii.
Palatul Baroc, până în 10 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni
Futurotextiles
Un pulover care îţi verifică permanent starea de sănătate, dantelă din rădăcini de căpşune sau o rochie din celuloză care creşte singură, fără cusături, produsă de microbii care duc la fermentarea vinului: în cea de-a treia ediţie a expoziţiei Futurotextiles inovaţia tehnologică atinge uneori cote SF şi se-mbină cu arta şi cu moda haute-couture.
Proiectul “Futurotextiles” s-a născut în urma avântului tehnic şi cultural al oraşului Lille, capitală culturală europeană în 2004. Începând cu 2006, la iniţiativa asociaţiei Lille3000, expoziţia propune o viziune de ansamblu a numeroaselor întrebuinţări ale textilelor contemporane, de la creaţia artistică la ştiinţe aplicate.
De la prima ediţie, expoziţia “Futurotextiles” a avut mai mult de 500.000 de vizitatori din lumea întreagă (Lille, Istanbul, Bangkok, Casablanca, Shanghai, Barcelona, Prato, Lodz). După primele două ediţii (2006, respectiv 2008), expoziţia actuală include noile descoperiri şi pune accentul pe fibrele naturale, pe ultralejer şi pe invenţii demne de autorii de SF.
Expoziţia este compusă din trei părţi: cea pedagogică, în care sunt explicate originile şi diversitatea textilelor, cea ştiinţifică, în care se pune accentul pe tehnologia viitoare a textilelor şi cea artistică, pentru că noile fibre şi proprietăţile lor speciale inspiră mai mult ca oricând creatorii şi designerii.
Vernisajul va avea loc în 10 septembrie, ora 19, la Halele Timco
Expoziţie permanentă de artă românească modernă
Expoziţia constituie un proiect al secţiei de specialitate din cadrul Muzeului de Artă Timişoara şi este îngrijită de muzeograful Ramona Orban. Aceasta cuprinde în jur de 150 de lucrări de pictură şi sculptură create în perioada 1850 – 1970 de cei mai importanţi artişti români moderni şi încearcă să puncteze, prin expunerea cronologică, evoluţia artei româneşti moderne şi transformările de ordin stilistic şi tematic apărute în acest interval de timp.
Sunt expuse lucrări semnate Constantin Lecca, Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Francisc Şirato, Ştefan Di-mitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Elena Popea, Miliţa Pătraşcu, A.J. Steriadi, H.M. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu si alţii – portrete, peisaje, scene de gen şi naturi statice, de la neoclasicism până în pragul artei contemporane.
Muzeul de Artă
Vitrina cu cărţi
“Fluturi sărutându-se”, Carmen Sylva (Ed. Curtea Veche)
Volumul cuprinde cugetări ale Carmen Sylvei despre viaţă, umanitate, iubire, fericire, suferinţă, spirit, artă, datorie, trufie şi politică, publicate iniţial în volumul Les Pensées d’une Reine(Paris, Calmann-Lévy, 1888) şi un număr de 24 de poeme selectate din mai multe volume de versuri. Selecţia poemelor s-a făcut urmând două criterii: să fi fost traduse în româneşte de poeţi consacraţi, dovadă că majoritatea sunt traduceri ale lui George Coşbuc, şi să se potrivească temei din secţiunea de cugetări pe care le însoţesc.
Volumul este bogat ilustrat cu fotografii din arhiva autorului şi din cea a Casei Princiare de Wied, precum şi din alte surse, realizate de fotografi cunoscuţi contemporani cu Regina Elisabeta, care este înfăţişată în diversele etape ale vieţii, ca tânără principesă şi apoi regină, în saloanele Castelului Peleş sau ale Palatului Cotroceni, în portrete sau imagini de familie, în ipostaze regale sau artistice.
Cronologia se constituie într-un studiu despre evoluţia Elisabetei de Wied ca principesă şi regină şi a autoarei Carmen Sylva în contextul literar românesc şi european.
“Păsările din Bangkok”, Manuel Vázquez Montalbán (Ed. Art)
La prima vedere, Carvalho pleacă la Bangkok în urma unui SOS trimis de vechea sa prietenă, Teresa Marsé. Dar poate că fuge de lumea lui cotidiană, unde realitatea nu-i mai ajunge, poate că aleargă după fantome, printre care ?i cea a Celiei Mataix, trimisă pe lumea cealaltă de o sticlă de şampanie, şi a ucigaşei sale, Marta Miguel. Sau se duce până acolo doar pentru a afla numele unor păsări din Bangkok ori pentru a se convinge că pământul e rotund, iar deznodământul îl aşteaptă abia la întoarcere.
Acest roman, nu atât de călătorii, cât de dus şi întors, deschis la interpretări multiple, oferă o versiune contemporană a lumilor lui Joseph Conrad, Somerset Maugham sau Graham Greene, radical modificate în vremurile noastre, când aventura e aproape… imposibilă.
Topul cărţilor care îi inspiră pe cititori să călătorească
Romanul “Mic dejun la Tiffany”, de Truman Capote, se află pe primul loc într-un top al cărţilor care îi inspiră pe cititori să călătorească în diverse zone de pe Glob.
Autorii unui sondaj realizat de lanţul de magazine de discount The Works din Marea Britanie au descoperit că mulţi cititori se lasă convinşi să viziteze anumite locuri din lume întrucât acele zone sunt descrise în romanele lor preferate.
“Cărţile au puterea de a-i transporta pe cititorii cu multă imaginaţie în ţinuturi îndepărtate prin simpla putere a limbajului. Însă, se pare că anumite romane pot să îi transporte şi în realitate”, afirmă autorul acestui articol apărut pe site-ul tabloidului britanic Daily Mail, după cum notează Mediafax.
Mic dejun la Tiffany (Breakfast at Tiffany’s), de Truman Capote, ocupă primul loc în acest sondaj, inspirându-i pe cititorii săi să călătorească la New York. Cartea, publicată în 1958, descrie povestea personajului Holly Golightly, o tânără din societatea mondenă din Manhattan. Rolul ei a fost interpretat de Audrey Hepburn în filmul omonim, apărut în 1961. În acest sondaj, 37% dintre respondenţi – în întregime femei – au spus că Truman Capote a reuşit prin stilul său literar să le convingă să viziteze oraşul New York.
Al doilea în topul celor mai populare destinaţii descrise în romane – aceasta fiind şi principala alegere făcută de cititorii de sex masculin – a fost romanul Stăpânul inelelor, de J.R.R. Tolkien. Aproximativ 15% dintre respondenţi au călătorit în Noua Zeelandă – ţara în care a fost filmat lungmetrajul inspirat de acel roman.
Pe locul al treilea s-a clasat romanul The Beach, de Alex Garland, a cărui acţiune are loc în Thailanda.
Pe locurile următoare se află romanele din seria Harry Potter, de J.K. Rowling – ale căror ecranizări au fost turnate parţial în Castelul Alnwick din comitatul britanic Northumberland –, Cocoşatul de la Notre-Dame, de Victor Hugo – a cărui acţiune este plasată la Paris – şi Captain Corelli’s Mandolin, de Louis de Bernieres, un roman cu o acţiune plasată pe insula grecească Cefalonia.
Ultimele comentarii