TIMP LIBER

Teatru

Regina frumuseţii din Leenane

De Martin McDonagh

Un spectacol în regia lui Upor László

Teatrul Maghiar “Csiky Ger­gely” Timişoara, Sala Studio, 28 septembrie, ora 19

Operă

Scripcarul pe acoperiş

După povestirile lui Sholem Aleichem

Musical în trei acte

Muzica: Jerry Bock

Libretul: Joseph Stein

Versificaţia: Sheldon Harnick

Traducerea: Antoaneta Ralian

Opera Română din Timişoara, 25 şi 26 septembrie, ora 18

Balet

Gala baletului Italian

Marinel Stefanescu si Liliana CosiUn spectacol susţinut de Com­pagnia Balletto Classico “Liliana Cosi – Marinel Stefănescu”, pe muzică de Ceaikovski, Rahmaninov, Liszt şi Haciaturian.

Compania de balet clasic “Li­lia­na Cosi – Marinel Stefănescu” este una dintre cele mai longevive şi mai apreciate companii de balet din Ita­lia, fiind fondată la Reggio Emilia, în 1977, de către Marinel Ştefănescu (balerin şi coregraf român, dar şi pictor) împreună cu Liliana Cosi – în anii ’70 considerată cea mai mare balerină a Italiei. Cei doi au format în acea vreme un cuplu artistic pentru ca apoi să îşi unească forţele pentru a da naştere Companiei şi Şcolii de Balet, unde timp de peste 35 de ani până în prezent, alături de profesori mai ales de formaţie rusă şi cu Ma­rinel Ştefănescu în funcţia de Direc­tor didactic al şcolii, se vor forma întregi generaţii de balerini.

Opera Română din Timişoara, 7 octombrie

Simpozion

Zilele Sfântului Siluan Athonitul

Un simpozion internaţional organizat de Asociaţia Culturală Kratima în parteneriat cu Mitropolia Banatului, Filarmonica Banatul, Asociaţia pentru un pământ fericit şi Universitatea de Vest,

Invitaţi la acest eveniment sunt preoţii Cristian Galeriu, Dionisie Ignat şi Dumitra Daviti, din Grecia.

Aula Magna a Facultăţii de Me­dicină din Timişoara, 1 – 2 octombrie, ora 18

Expoziţii

Sculptură – Minea Grigorie

Expoziţia cuprinde 32 de lucrări în bronz, piatră, fier şi aluminiu ale artistului Grigorie Minea, născut în 1939, la Târgu Mureş, şi absolvent al Academiei de Artă din Bucureşti

Lu­crările lui Grigorie Minea au parti­cipat la numeroase expoziţii perso­nale şi de grup în România, Franţa Germania, Italia, Rusia, Grecia, Po­lonia, Spania sau Japonia, iar lucrări de artă monumentală semnate de artist se află în mai multe oraşe din România şi Italia.

Palatul Baroc, până în 31 octom­brie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni

Arta germanilor din Transilvania (secolul XX)

arta_germanaExpoziţe de pictură şi grafică din colecţia Muzeului Naţional Bruken­thal, îngrijită de curatorul dr. Iulia Mesea, de la Muzeul Naţional Bru­kenthal Sibiu, şi de comisarul Marius Cornea, de la Muzeul de Artă Ti­mişoara,

Expoziţia “Arta germanilor din Transilvania (secolul XX)” este a doua componentă a proiectului expo­ziţional organizat în parteneriat de Muzeul Naţional Brukenthal şi Mu­zeul de Artă Timişoara, proiect ce a debutat anul trecut (şi a fost dedicat secolelor XVIII – XIX) şi şi-a propus să ofere publicului vizitator o imagine amplă asupra producţiei artistice a saşilor  din provincia intracarpatică pe parcursul a aproape două secole.

Colecţia Muzeului Naţional Bru­kenthal deţine cel mai însemnat fond de pictură şi grafică ale germanilor din Transilvania, ceea ce creează po­si­bilitatea unei prezentări complexe, evolutive, prin opere numeroase şi elocvente ale celor mai importanţi reprezentanţi, reliefând atât specificul artei locale, cât şi influenţele recep­tate din arta europeană.

Structura expunerii evidenţiază momentele de efervescenţă, persona­lităţile cu contribuţiile cele mai nota­bile la viaţa artistică a acestei zone, fără să neglijeze artiştii mai puţin cunoscuţi, din ale căror creaţii se păs­trează uneori lucrări fermecătoa­re, aduse acum pe simeza expoziţiei. 

Tematica expoziţiei fixează ca moment de pornire a expunerii pe­rioa­da primelor semne de înnoire, de modernitate, marcate prin operele ar­tiştilor activi la cumpăna dintre seco­lele XIX – XX (Arthur Coulin, Arnold Sigmund, Robert Wellmann, Fritz Schullerus, Anna Dörschlag, Lotte Goldschmidt), având un moment spectaculos prin lucrările pictorilor şi graficienilor influenţaţi de simbolism şi expresionismul german ale înce­putului de secol XX (Hans Eder, Karl Hübner, Grete Csaki-Copony, Marga­rete Depner etc.). Revenirea la tradi­ţionalism în grilă realistă se regăseşte în operele lui Hans Hermann, Trude Schullerus, Heinrich Schunn ş.a.

Palatul Baroc, până în 6 octom­brie, zilnic între orele 10 -18, cu ex­cepţia zilei de luni

„Evantaie de ieri şi de azi. Colecţia Aurelia Veronica Filimon”

EvantaiMuzeograful Marcela Oprescu, curatorul expoziţiei, a selectat 86 de piese din cele peste 200 cât numără această colecţie unică în ţară, achizi­ţionate pe parcursul unei vieţi, cu pasiune şi măiestrie, de către Aurelia Veronica Filimon, fiica eruditului folclorist Aurel Filimon, fondatorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Târgu-Mureş.

De mici sau mari dimensiuni, din dantelă, pergament sau pene, din si­def, baga sau lemn preţios, pictate, sculptate sau încrustate, manufac­turate de-a lungul vremii pe bătrânul continent sau în Extremul Orient, evantaiele acestei expoziţii au în co­mun frumuseţea şi romantismul. Ele nu sunt doar accesorii vestimentare, ci şi modalităţi de manifestare a ele­ganţei şi cochetăriei feminine prin intermediul unui limbaj secret.

Expunerea evantaielor este com­pletată cu obiecte decorative din colecţia Muzeului de Artă Timişoara, care întregesc atmosfera fascinantă a acestei expoziţii.

Palatul Baroc, până în 10 octom­brie, zilnic între orele 10 -18, cu ex­cepţia zilei de luni

Expoziţie permanentă de artă românească modernă

Expoziţia constituie un proiect al secţiei de specialitate din cadrul Mu­zeului de Artă Timişoara şi este îngri­jită de muzeograful Ramona Orban. Aceasta cuprinde în jur de 150 de lucrări de pictură şi sculptură create în perioada 1850 – 1970 de cei mai importanţi artişti români moderni şi încearcă să puncteze, prin expunerea cronologică, evoluţia artei româneşti moderne şi transformările de ordin stilistic şi tematic apărute în acest interval de timp.

Sunt expuse lucrări semnate Con­stantin Lecca, Gheorghe Tăttă­rescu, Theodor Aman,  Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Dimi­trie Paciurea, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nico­lae Tonitza, Francisc Şirato, Ştefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Elena Popea, Miliţa Pătraşcu, A.J. Steriadi, H.M. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu si alţii – portrete, peisaje, scene de gen şi naturi statice, de la neoclasicism până în pragul artei contemporane.

Muzeul de Artă

Vitrina cu cărţi

“Subliminal. Cum ne determină inconştientul comportamentul”, Leonard Mlodinow
(Ed. Humanitas)

SubliminalMultă vreme, ipoteza existenţei unui nivel inconştient al minţii s-a bazat pe introspecţie şi pe supoziţii privind cauzele unor comportamente inexplicabile prin teoriile filozofice care puneau totul pe seama conştiinţei. Apariţia psihologiei experimentale a tăiat aripile acestor speculaţii nesus­ţinute de date observabile şi cuantifi­cabile, provocând o adevărată fractură în domeniul psihologiei. În ultimele două decenii, însă, dezvoltarea ima­gisticii cerebrale a făcut posibilă reluarea mai vechilor ipoteze în vede­rea testării lor empirice şi elaborării unor modele fiabile de funcţionare a psihicului uman.

Fascinat de aceste noi posibilităţi, fizicianul american Leonard Mlodi­now şi-a abandonat temporar propriul domeniu, dar nu şi exigenţele specifice lui, şi s-a aplecat asupra ultimelor evoluţii din psihologie. Coroborând informaţiile oferite de imagistica funcţională cu cercetarea „clinică” a unor atitudini şi comportamente, el arată că existenţa inconştientului nu mai poate fi tăgăduită astăzi, când au fost identificate structuri cerebrale răspunzătoare de activitatea nivelului subliminal. Inconştientul se dovedeşte astfel mai puţin un „subsol“ al instinc­telor şi refulărilor, cât un nivel creator, capabil să ne întregească percepţia şi memoria lacunare şi, totodată, să determine distorsiuni în atitudinile şi comportamentele noastre. Deşi aflată la primii paşi, cunoaşterea lui repre­zintă un imens câştig pentru înţele­gerea noastră de către noi înşine şi o adevărată provocare pentru viitor.

“Lumina dintre oceane”, M.L. Stedman (Ed. Poliron)

Lumina dintre oceaeDevenită bestseller, Lumina din­tre oceane a fost desemnată cea mai bună carte a lunii august 2012, de Amazon.com, unanim considerată un debut spectaculos al scriitoarei de origine australiană M.L. Stedman.

După patru ani de coşmar, petre­cuţi pe fronturile Primului Război Mon­dial, Tom Sherbourne se întoarce în ţara natală, Australia, angajându-se paz­nic de far pe Ianus Rock, o insulă aflată la distanţă de o jumătate de zi de coastă. Izolaţi de restul lumii, Tom şi frumoasa lui soţie, Isabel, încearcă zadarnic să devină părinţi. Când orice speranţă părea pierdută, pe ţărm eşuează o barcă ducând un cadavru şi un nou-născut. Încălcându-şi princi­piile, Tom şi Isabel decid să păstreze copilul, considerându-l un dar de la Dumnezeu. După doi ani, când se în­torc pe continent, descoperă că hotă­râ­­rea luată le-a schimbat iremediabil destinele.

Lumina dintre oceane este o devas­tatoare poveste de iubire într-o lume fără răspunsuri sigure.

“Pearl Harbor”, Steven M. Gillon (Ed. Litera)

Peral HarborÎn celebrul său discurs ţinut în faţa Congresului Statelor Unite, preşe­dintele Franklin D. Roosevelt a numit ziua de 7 decembrie 1941 „unul dintre cele mai infame momente ale istoriei”. Iar timpul a dovedit că a avut dreptate: în acea zi, bombardierele japoneze care au atacat baza americană de la Pearl Harbor au făcut 3.566 de victime (dintre care 2.388 de morţi) şi au scu­fundat sau avariat grav opt cuirasate, trei crucişătoare uşoare, patru distrugă­toare şi 350 de avioane. În mod para­doxal, atacul japonez nu a destabilizat SUA, ci le-a făcut mai puternice, ducând la sfârşitul Marii Crize econo­mice şi determinând intrarea lor în cel de-al Doilea Război Mondial. 

Steven M. Gillon, profesor de istorie la Universitatea din Oklahoma şi un colaborator constant al History Channel, analizează evenimentele pline de tensiune şi de emoţie din primele 24 de ore de după atac, arătând modul în care preşedintele şi publicul american au reacţionat. Autorul oferă, în acest scop, o descriere plină de via­ţă, minut de minut, a modului inteli­gent în care Roosevelt a gestionat situaţia. Hotărât şi abil, preşedintele a reuşit să inspire şi să unească naţiu­nea, ascunzând, în acelaşi timp, Con­gresului şi publicului american propor­ţiile reale ale distrugerilor provocate de atac.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro