Timișoara, Piața Unirii. Foto: Eye in tihe Sky

Benzi desenate cu Tarzan și prietenii lui bănățeni, un performance despre șvabii din Lenauheim nevoiți să se refugieze în Cehia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ori cele mai branșate sunete electronice „made in Timișoara” sunt doar o parte din propunerile prin care Institutul Cultural de la Varșovia aduce spiritul Capitalei Europene a Culturii mai aproape de polonezi. Activitățile se vor derula în perioada 10 – 14 mai în cadrul Festivalului Culturii Române de la Cracovia, un program emblematic al Institutului Cultural Român de la Varșovia reluat după o pauză de trei ani.

Timp de cinci zile, ICR Varșovia invită publicul la 15 evenimente din diferite domenii – literatură, film, arte vizuale, performance, muzică –, dar și ateliere de limba română pentru copii și adulți. Programul Festivalului Culturii Române de la Cracovia, spun reprezentanții ICR Varșovia, a fost elaborat în jurul a două teme importante pentru calendarul cultural românesc în 2023: Timișoara – Capitală Europeană a Culturii și aniversarea a 350 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir.

Poveștile Banatului, filtrate prin prisma artei contemporane, inaugurează joi, 11 mai, la Centrul Internațional pentru Cultură din Cracovia, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Culturii Române. Programul serii a debutat cu performance-ul Krumau Live, susținut de grupul Psihodrom din Timișoara (artistul vizual Cristian Văduva și muzicienii Alexandru Pascu, Octavian Horvath, Sergiu Catană), care reia povestea spusă Nicoletei Mușat de un șvab din Lenauheim nevoit să se refugieze cu toată comunitatea în Cehia, în 1944. Interviul a fost dramatizat de Andrei Ursu și transpus într-un spectacol audio-vizual de grupul Psihodrom, în colaborare cu interpreta și coregrafa de dans Alexandra Gîrbea.

Seara a continuat cu inaugurarea expoziției de benzi desenate Tur Banat, realizată de ilustratoarea Sorina Vazelina (Sorina Vasilescu), care transpune și ea povestea bătrânului din Lenauheim, dar și alte momente din istoria Banatului: de la așezarea coloniștilor la deportările din Bărăgan, trecând prin perioada de înflorire economică a regiunii. Expoziția va putea fi vizionată de publicul cracovian până la 31 mai.

Ambele proiecte au fost realizate prin Apelul pentru proiecte și intervenții artistice Cămine în mișcare 2020, o contribuție originală a Asociației Prin Banat la Programul Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Asociația prin Banat, beneficiind și de cofinanțarea Centrului de Proiecte Timișoara, susține prezentarea celor două proiecte la Cracovia, iar președinta organizației, Alexandra Palconi-Sitcov, va vorbi publicului polonez despre această inițiativă.

Ziua de vineri, 12 mai, va fi dedicată prezentării în Polonia a Dicționarului romanului central-european din secolul XX, monumentala lucrare coordonată de prof. univ. dr. Adriana Babeți, scriitoare, eseistă, jurnalistă și cadru didactic la Universitatea de Vest. Un prim eveniment, adresat româniștilor de la Universitatea Jagiellonă, îi va avea ca invitați pe Adriana Babeți, prof. dr. hab. Kazimierz Jurczak, șeful Departamentului de Studii Românești, și dr. Olga Bartosiewicz-Nikolaev. Acesta va fi urmat de o dezbatere despre literaturile micilor popoare din Europa Centrală găzduită de Centrul Internațional pentru Cultură. Directorul de programe al Centrului, Łukasz Galusek, îi va avea ca invitați pe Adriana Babeți și Kazimierz Jurczak.

Tot despre Timișoara va fi vorba și în evenimentul care deschide cea de-a patra zi de festival. La Centrul Internațional pentru Cultură vor fi proiectate două documentare din seria Harta secretă a Timișoarei: oameni și locuri: Cafeină pe Bega și Timpuri noi. O mică revoluţie, urmate de discuții cu Adriana Babeți, scenarista acestei serii, și Alexandru Condrache, coordonatorul proiectului. Cele două documentare evocă poveștile și istoria Banatului, în strânsă legătură cu Europa Centrală, prin prisma „ciorbei negre” și a culturii cafenelelor. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara și beneficiază de cofinanțarea Casei de Cultură a Municipiului Timișoara.

Ziua de sâmbătă se va încheia cu un spectacol audio-vizual la clubul Betel din centrul Cracoviei, cu două proiecte de muzică electronică semnate de Doctorul Sinteză (Alexandru Pascu și Cristian Văduva), Octavian Horvath (150 Stoka) și Sergiu Catană.

Expoziția în aer liber Spotlight Heritage Timișoara va completa seria de activități dedicată Timișoarei. Prezentată inițial la Varșovia, apoi la Poznań, expoziția își propune să prezinte publicului polonez patrimoniul construit și poveștile orașului care deține anul acesta titlul de Capitală Europeană a Culturii. Proiectul omonim a fost inițiat în anul 2016 și realizat de Universitatea Politehnica Timișoara în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului, fiind inclus în programul cultural oficial al Capitalei Europeane a Culturii.

Programul Festivalului Culturii Române de la Cracovia continuă cu proiecția a zece filme, cinci lungmetraje și cinci scurtmetraje, la cinematograful Pod Baranami. Caravana Noului Cinema Românesc debutează astfel la Cracovia în 10 mai și va continua în alte cinci orașe poloneze până la sfârșitul lunii noiembrie. Traducătoarele Joanna Kornaś-Warwas și Ioana Diaconu-Mureșan vor susține în zilele de sâmbătă, 13, și duminică, 14 mai, două ateliere: unul adresat cursanților de limbă română, având ca temă expresiile prin care românii își exprimă emoțiile, și unul care-i invită pe cei mai tineri cititori de literatură română să descopere cele mai frumoase povești scrise de autori români contemporani.

Versiunea poloneză a romanului lui Cătălin Mihuleac America de peste pogrom, purtând titlul Złota dziewczynka z Jassów, a apărut în Polonia grație tălmăcirii profesorului Kazimierz Jurczak. După lansarea din capitala poloneză, Cătălin Mihuleac și traducătorul vor participa a întâlnirea cu publicul din Cracovia în data de 10 mai, la librăria Austeria.

Festivalul Culturii Române de la Cracovia se încheie cu Restitutio Cantemir, un amplu eveniment dedicat personalității lui Dimitrie Cantemir, care va transporta publicul în atmosfera rafinată a palatelor otomane din secolele XVII și XVIII. Concertul, susținut de Ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann”, la Radio Kraków, se va remarca prin faptul că piesele muzicale, compoziții ale lui Dimitrie Cantemir din Cartea Științei Muzicii după forma literelor, vor fi prezentate publicului de o hologramă care-l evocă pe principele și cărturarul moldav, special creată pentru acest concert. În preambulul concertului, va fi prezentată o expoziție cu reproduceri ale principalelor lucrări cantemirene, scrieri literare, inclusiv manuscrise muzicale. După Cracovia, Restitutio Cantemir va călători la Berlin, Bruxelles și în alte orașe europene, în cadrul unei colaborări public-private care-i are drept principali parteneri pe Institutul Cultural Român, ComputerLand România, Arhivele Naționale ale României și Muzeul Național al Literaturii Române.