Doar în ultimele 24 de ore, 2.200 de imigranţi au intrat din Serbia în Ungaria, prin Csongrad, judeţ vecin cu Timişul. Cu un aflux zilnic de circa 3000 de imigranţi dinspre Grecia se confruntă şi Macedonia. România nu a fost, momentan, ţintă a acestor valuri de refugiaţi, dar scenariul e posibil în momentul în care Ungaria va finaliza gardul ghimpat anti-imigranţi. Timişoara poate primi şi ea refugiaţi, dar în număr foarte mic comparativ cu afluxul înregistrat în statele vecine, şi numai în regim de tranzit.

Ungaria şi Macedonia, în alertă

Miile de refugiați care au venit şi continuă să vină, în această perioadă, din Orient sau Africa, fugind de zonele afectate de război, pun Europa în faţa cele mai grave crize a refugiaților de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Doar în ultimele 24 de ore, 2.200 de imigranţi au intrat din Serbia în Ungaria, prin judeţul Csongrad, anunţă Poliția de Frontieră maghiară, citată de Radio Timişoara. Majoritatea au ajuns pe calea ferată în localitatea Roszke, principalul punct de trecere a frontierei dintre Serbia şi Ungaria. Unii chiar încearcă să forțeze gardul de sârmă pe care Guvernul de la Budapesta l-a ridicat tocmai pentru a împiedica pătrunderea imigranților în Ungaria. La Roszke, unde gardul de sârmă este întrerupt, nefiind finalizat, Poliţia supraveghează non-stop zona. În apropriere de Szeged, oraş de unde foarte mulţi imigranţi pleacă spre Budapesta, au fost deschise centre de înregistrare a imigranţilor. În Gara din acest oraş este organizat şi un Centru de ajutor pentru refugiați, unde imigranţii primesc, din partea voluntarilor, apă şi alimente. În ultima lună, spun reprezentanţii centrului,  pe aici au trecut aproximativ 20.000 de persoane. Iar estimările arată că numărul imigranţilor va creşte în continuare.

Şi în Macedonia se înregistrează un aflux de imigranţi, intraţi dinspre Grecia. În weekend-ul trecut, aproximativ 10.000 de refugiaţi, dintre care o treime sunt femei şi copii, au pătruns pe teritoriul macedonean.

Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi estimează că, în următoarele luni, zilnic vor fi înregistraţi aproximativ 3.000 de imigranţi.  Aceştia urmăresc să ajungă în spaţiul Schengen, prin Ungaria, după ce traversează Macedonia şi apoi Serbia.

De la începutul anului, aproximativ 300.000 de refugiaţi sau solicitanţi de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei, intenţionând să ajungă în Europa Occidentală, fugind din faţa conflictelor din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi din Asia. Aproximativ 181.500 au ajuns în UE prin Grecia, iar 108.500 prin Italia, potrivit datelor UNHCR.

Timişoara poate primi şi ea refugiaţi. În tranzit.

Timişoara poate primi şi ea refugiaţi. Aici există un Centru de Tranzit în Regim de Urgenţă, unic în lume, cu o capacitate de 200 de locuri. În acelaşi perimetru, Inspectoratul General pentru Imigrări are un centru cu 50 de locuri, pentru solicitanţii de azil.

Oficialii Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi declară că, în cazul în care România se va confrunta cu valuri de mii de imigranţi – scenariu posibil în momentul în care Ungaria va finaliza gardul ghimpat anti-imigranţi –, autorităţile vor pregăti tabere speciale cu corturi, pentru a-i ajuta pe fugari. În cazul în care aceştia vor forţa graniţa României cu Serbia, trebuie să ceară azil. În caz contrar, sunt trimişi înapoi în ţara vecină, în baza unei înţelegeri între cele două state.

În alertă este şi Poliţia de Frontieră Caraş-Severin. Într-o intervenţia la Radio Reşiţa, inspectorul-şef al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, comisarul Florin Bulgariu, spune că există temeri serioase că fluxurile migratorii vor afecta şi Caraş-Severinul, având în vedere şi măsurile adoptate recent de Guvernul ungar de a construi un gard la frontiera cu Serbia. „Ne pregătim intens pentru a gestiona fluxuri migratorii serioase”, a mai spus Florin Bulgariu.

Anul acesta, în primele şapte luni, în Centru de Tranzit în Regim de Urgenţăde la Timişoara au fost cazaţi o sută de imigranţi. Anul trecut, numărul acestora a fost de 274, în 2013 – când s-a înregistrat un vârf – numărul lor a fost de 396, în 2012 – 135, în 2011 – 241, iar în 2010 – 139.

„Aceste persoane sunt evacuate în regim de urgenţă în România şi rămân aici temporar, în tranzit, până când pot fi trimise în statele de relocare”, declară pentru TIMPOLIS chestorul Nelu Pop, inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări.

Acesta mai spune că toate persoanele cazate la Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara au intrat în România legal. „Transportul lor în şi din România este realizat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, ca urmare, aceste persoane nu sunt victime ale unor reţele de trafic de persoane”, adaugă chestorul Nelu Pop. Acesta afirmă că, în mai mult de 95% dintre cazuri, aceştia au intrat în România prin Aeroportul Otopeni, din Bucureşti.

Le-am solicitat oficialilor Inspectoratului General pentru Imigrări să ne spună din ce ţări au provenit, în ultimii cinci ani, imigranţii cazaţi la Timişoara. “Nu putem să vă oferim o situaţie exactă a numărului de persoane pentru fiecare ţară, deoarece în multe situaţii este vorba de cazuri sensibile, iar tarnsmiterea acestor date ar putea conduce la identificarea persoanelor de către agenţii de persecuţie”, declară chestorul Nelu Pop. Adăugând, însă, că în principal este vorba desăre persoane provenit din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Centrul Africi, Asia de Sud-Est, iar printre ţările de unde provin cei mai mulţi imigranţi se numără Etiopia, Eritreea, Somalia, Irak, Afganistan şi Palestina.

Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara, din cadrul Centrului Regional de Cazare şi Proceduri Timişoara, funcţionează în baza unui Acord semnat în 8 mai 2008, între Guvernul României, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Un acord care vizează evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora. Centrul de la Timişoara vizează acordarea de sprijin celor mai vulnerabile categorii de refugiaţi din lume.

IGI este instituţia care derulează, la solicitarea UNHCR, procedurile pentru acordarea permisiunii de intrare în România şi a dreptului de şedere de şase luni. Acesta poate fi prelungit succesiv până la finalizarea procedurilor pentru relocarea  definitivă a imigranţilor spre alte state. Costurile generate de şederea lor pe teritoriul României sunt suportate de UNHCR. Din România, aceste persoane sunt trimise în state de relocare, principalele ţări de acest gen fiind SUA, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Canada, Finlanda şi Germania.